Azi.

raceala, pe care o gazduiesc la mine de aproape doua zile si care nu da semne ca vrea sa ma lase in pace, ma moleseste. stau pe o banca intr-o sala de sport si aud doar zgomotele facute de mingiile care lovesc cu furie podeaua. in rest, tot ce pot procesa sunt niste imagini vagi, ce se deruleaza prea repede prin fata mea.
musafirul mi-a adus o doza de sensibilitate, care nu imi face deloc bine. asta m-a ajutat sa primesc vestea de mai devreme ca pe un pumn in plina fata, dar sunt bine. realizez ca, sa ma gandesc de doua ori inainte de a face ceva, e putin pentru mine. daca vreau intr-adevar sa iasa ceva bine, trebuie sa ma gandesc de vreo doua .. zeci de ori.
lumea asta e rea si nesigura si nedreapta. cum poate o prietenie ce parea ca se leaga frumos, sa se desfaca in doar doua zile? de ce sunt dispusa mereu sa fac lucruri bune pentru ceilalti, cand ei ma rasplatesc cu palme? de ce nu primesc macar un "mersi" amarat sau o vorba buna, de la oricine, prin care sa stiu ca am facut, totusi, ceva admirabil?
si acum mi se umezesc ochii. sa fie de la stranut sau de la ce simt? mi-e dor; nu vreau; nu pot; sper.

astept ziua de joi sa ma energizeze VAMA !!


P.S.: astazi : One Republic - Stop and Stare. pentru ca asa simt; pentru ca asta as vrea sa fac.

bye.

Comentarii

  1. se mai intampla si asa...sanatate!

    RăspundețiȘtergere
  2. Cu totii avem si zile mai bune si zile mai rele, dar tu trebuie sa iti amintesti sa zambesti si sa iti amintesti de toate lucrurile marunte care te fac as visezi la o lume mai buna, plina de culori, chiar si atunci cand iti simti lacrimile in coltul ochiului trist, dornic sa surada.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu