Postări

Se afișează postări din decembrie, 2009

Ele.

pentru ca dorul de noi, impreuna, ne-a scos azi din casa. pentru ca am fost, bineinteles, cele mai vesele si mai galagioase si mai pupacioase din tot mall-ul. pentru ca le iubesc. am pastrat postarea dedicata lor, acum, la sfarsit de an, pentru ca mi le doresc aproape si in 2010. pentru ca timpul zboara cand suntem impreuna. pentru ca ne simtim bine si ne distram cand suntem impreuna. pentru ca ele ma bucura. pentru ca timpul petrecut cu ele ma relaxeaza. pentru ca nu-mi imaginez zilele de liceu, fara ele. le prezint in ordinea varstei, sa nu se supere nimeni : 18 ani, 9 luni si 20 de zile - e minunata; e puternica, dar cu un suflet sensibil. e ca o bomboana, cu invelisul mai dur, dar cu interiorul fin si dulce. n-o sa uit niciodata cand am ascuns-o in cabina de proba a unui magazin, pentru a evita intalnirea ei cu o fosta colega. rade tot timpul si ma inveseleste oricand am nevoie. mi-e mereu alaturi cand am nevoie si o sa tin minte asta. 18 ani, 7 luni si 10 zile - e directa si vesel

Interuman.

anul acesta, de Craciun, am invatat cat de mult valoareaza un zambet, un gand curat, o vorba buna. voi mi-ati aratat ce inseamna prietenia si reciprocitatea. imi propun, pentru 2010, sa fiu un pic mai intelegatoare, mai calda, mai sincera. dar, despre toate planurile astea, peste cateva zile. acum am un alt subiect. am descoperit, zilele astea, un nou criteriu dupa care putem clasifica oamenii. asadar, exista oameni, care de-a lungul unui zile : ne fac sa zambim, ne emotioneaza; ne intristeaza, ne enerveaza; nu au nici un efect asupra noastra. fiecare dintre noi poate face parte din aceste 3 categorii, zi de zi. azi, poti fi cel care-si intristeaza vecinul, dar pe colega de banca o poti face sa zambeasca. maine, poti sa nu mai ai nici un efect asupra celor 2, dar le poti schimba altora starea de spirit. stai un pic si gandeste-te la toti cei pe care ii intalnesti de-a lungul unei zile. vei vedea ca sunt unele persoane care te fac sa zambesti, voluntar sau nu. sunt altii care te supara

Gand bun.

vin sarbatorile si m-am gandit sa impart cuvinte frumoase si imbratisari calde celor mai frumosi prieteni. anul asta am cunoscut multe persoane deosebite, prin intermediul acestui blog. astazi, ii voi aminti pe cei mai dragi sufletului meu, multumindu-le ca au aparut in viata mea si ca imi lumineaza zilele cu postari si ganduri minunate. ordinea e alfabetica; nu vreau sa fac diferente. Andreea - m-a ajutat intr-un an cat altii in 10 si mi-e tare draga. am trait multe momente frumoase cu ea si ii multumesc pentru tot. e o leoaica veritabila. Andy - ce-as mai putea sa spun despre el? sufletul meu a exprimat acum cateva zile tot ce inseamna el pentru mine: il ador! Hain - ma ucide cu melodiile celor de la "the killers" si nu numai; el ma fascineaza cu metafore inimaginabile si imi reciteste anumite scrieri absolut geniale. ma incanta cu ganduri simple. Kresta - e o scumpica, o studenta cu suflet mare si voce inconfundabila. a fost printre primii care mi-au urat "la mult

Direct lui.

Imagine
de saptamana trecuta stau cu pagina asta goala in fata mea si ma chinui sa scriu ceva. cuvintele nu mai curg; m-ai golit de inspiratie. o discutie purtata saptamana trecuta mi-a dat sufletul peste cap; mi-a amestecat toate gandurile si mi-a instalat o tornada printre sentimente. am incercat sa inteleg. am intors problema pe toate fetele. e atat de greu sa realizezi ca, poate, cel despre care tu aveai o parere nu e chiar asa. e atat de greu sa-ti fie inselat sufletul. si am vrut sa-l conving ca n-am simtit, de fapt, nimic. dar nu ma crede. pana la urma, el a simtit, eu doar l-am ajutat sa se exprime; pe el nu pot sa-l mint. si atunci, invata-ma ce sa-i spun acum, cand nu mai are nimic. "It's like a huge hole has been punched through my chest.." si, totusi, nu vreau sa renunt. au trecut 9 luni de cand am inceput sa scriu. si totul datorita tie. ai fost ceea ce inspira mereu. un zambet, o privire, un gest. orice imi declansa in suflet o furtuna de cuvinte, pe care le notam a

Leapsa 9.

am vazut ca pe bloguri circula leapsa "ciudateniilor" si, pentru ca Lilu  a zis ca putem sa preluam ideea, m-am hotarat sa va spun 10 "nebunii" de-ale mele. deci : cand sunt foarte suparata sau nervoasa, rad pentru a nu incepe sa plang. cu toate astea, nodul din gat se simte. desi sunt nascuta vara, la mare, ador iarna, zapada, muntele.  nu-mi plac schimbarile. sunt o conservatoare in vremea vitezei. am o fobie intensa pentru tot ce inseamna insecte si animalute mici.  discut pe mess doar cu cei pe care nu pot sa ii vad zilnic. orgoliul meu de leoaica se amesteca exact atunci cand nu trebuie. am multe idei de arhitectura si de design interior, dar nu prea le pot pune pe hartie.  mintea si sufletu-mi sunt mereu in contradictoriu.  nu port aur deloc. nu pot sa retin numele celor cu care fac cunostiinta; in schimb retin cu usurinta date de nastere sau numere de telefon. vreau sa vad ce ciudatenii am in comun cu Andy . si vreau sa le stiu si pe-ale lui Liz si ale Hain

Vis de iarna.

in ultimele zile, EL mi-a dominat universul; mi-a acaparat mintea, raspandind vise luminoase. de cand cu zapada care a acoperit intregul oras, imaginea lui nu-mi poate fi indepartata de pe retina. e visul meu perfect de decembrie si inchid ochii.  visez cum norii varsa cu putere zapada peste oras. e una din zilele in care nimeni nu ar iesi din casa. eu, insa, as infrunta orice obstacol pentru a-i fi lui alaturi. asadar, ies din casa si ma imprietenesc rapid cu fulgii de nea ce par sa danseze cu mine, pe drumul spre locul de intalnire. unul chiar mi s-a asezat pe nas si mi-a facut cu ochiul, inainte sa se topeasca datorita caldurii corpului meu care emana emotie. e prima intalnire cu EL, cel care imi zambeste cu drag de pe bancuta din parcul de langa liceu. are nasul inghetat si parul usor nins, buclele-i jucause impiedicand fulgii sa-si gaseasca locul. isi scoate mainile din buzunar pentru a ma imbratisa usor, nestiind, insa, ca si cea mai mica atingere imi da fiori. mainile mele tremu

Noi.

un suflet, 2 trupuri. mii de ganduri, sute de visuri, zeci de dorinte. toate le-mpartim la 2. nu ne-am vazut niciodata, dar ne intelegem telepatic. el traieste in mintea mea, iar eu in a lui. nu pot sa explic, dar avem milioane de lucruri in comun. cuvintele nici nu mai trebuie spuse; noi stim deja. si nici macar nu e vorba de dragoste; e o prietenie atat de frumoasa inchegata intr-un timp atat de scurt. pentru ca ne-am fost aproape neconditionat. pentru ca ne-am ajutat, ne-am ascultat si ne-am inteles. cred ca ne vom fi mereu alaturi de acum inainte. simt ca mi-am gasit fratele geaman de care am fost separata la nastere. desi, probabil, nici cu un frate nu as avea o relatie asa stransa. si pentru ca trebuia sa exprimam cumva ce avem noi, am scris fiecare cate o poezie. el va posta poezia scrisa de mine, iar eu impart cu voi versurile ce mi-au luminat dimineata : Noi Karma adusa pe meleagurile blogului, magia sarata in apa marii, prietenie ideala imortalizata in simetrie. Idealurile

Zapada.

citeam ieri, intr-un zodiac, ca anotimpul preferat al leilor e vara si ma gandeam ca eu trebuie sa fiu exceptia care confirma regula, din moment ce ador temperaturile usor scazute si anotimpurile reci. si, dupa un sfarsit de saptamana agitata, dupa o zi de vineri aiurita, incarcata si ghinionista in mare parte, iata ca mi se implineste un vis. ei bine, da! spre (ne)fericirea unora in sfarsit ninge! iar eu privesc fascinata ninsoarea, urmaresc incantata dansul fulgisorilor de nea in drum spre pamantul aproape inghetat. in nici un alt an nu am simtit la o asa intensitate caderea mini-stelutelor de gheata. am asteptat atat de mult acesti primi fulgi de nea, incat acum port pe buze cel mai fericit zambet. si-mi place ca totul e alb in jur. imi place ca ninsoarea nu pare a avea vreun gand sa se opreasca, ba din contra fulgii cad din ce in ce mai des. imi place ca sunt in vacanta, desi mi-as fi dorit sa mai merg o zi la liceu sau sa ninga cu cateva zile mai devreme. si cred ca stiti de ce. o

Nedreptate.

"Nedreptatea o facem nu numai cand nu dam cuiva ceea ce i se cuvine, ci si cand ii dam ceea ce nu i se cuvine." [Ioan Slavici - "Opere"] afirmatia lui Ioan Slavici pune in lumina comportamentul pe care il avem fata de persoanele din jurul nostru, atitudinea pe care o afisam zilnic. suntem oameni cu totii, predispusi greselii si ne lovim deseori de situatii dificile, in urma carora putem comite unele nedreptati.  si nedreptatea are doua parti afectate: prima reprezentata de cel care nu primeste ceea ce i se cuvine, intr-o cantitate echivalenta cu meritul, si a doua parte reprezentata de omul pe care, de cele mai multe ori, il interpretam gresit si ii oferim ceva intr-o cantitate pe care noi o consideram potrivita. de exemplu, in iubire, ii poti oferi toata dragostea unei persoane care nu apreciaza, care nu merita sau nu-ti impartaseste sentimentele, in timp ce o alta persoana, care are sentimente pentru tine, nu primeste decat indiferenta si, uneori, o simpatie cu ca

Viitor.

in week-end-ul care abia s-a incheiat m-am gandit mult la cum vreau sa arate viitorul meu. am analizat fiecare posibilitate in parte si acum, din haosul pe care-l port in suflet si in minte, incerc sa aleg un raspuns cat mai bun. ziua de sambata a fost minunata, cu toate ca soarele nu prea a indraznit sa apara. am impartit in jur de 170 de zambete desenate pe post-it-uri colorate si multe multe altele desenate pe chipu-mi atat de luminos atunci. am primit zambete-napoi si unii oameni chiar mi-au transmis cate un strop de caldura din cel mai adanc colt de suflet.  de duminica dimineata, ma visez in postura de om de radio, pe care o voi regreta intreaga mea viata, in cazul in care nu voi ajunge acolo. de asemenea, cealalta optiune pare destul de atractiva prin beneficiile pe care mi le poate aduce, inca de la inceput. sunt la o rascruce de drumuri si, serios, nu stiu pe care sa-l urmez. amandoua au avantajele si dezavantajele ei; amandoua imi plac intr-o oarecare masura. nu stiu, acum, c

Pfiu!

a fost o saptamana incarcata, dar frumoasa. imi plac zilele in care timpul pare scurt pentru ca imi tin mintea ocupata si nu mai poate sa zboare libera spre alte domenii care nu prezinta interes. am scapat de cea mai grea teza, cea la romana, pentru care am invatat suficient si care mi-a mancat cu pofta mult, mult timp. acum totul s-a calmat, totul a revenit la starea de liniste. simt din ce in ce mai puternic febra sarbatorilor si sufletul meu intra in starea potrivita. de Craciun imi place sa fac lucruri frumoase si cred ca am inceput deja sa luminez zile si sa desenez zambete pe unele chipuri. apropo de zambete, 5zambete imparte maine ...zambete! cei de la LumeBuna au mai organizat ceva minunat. asa ca, maine, voi zambi alaturi de alte peste 1000 de persoane, cu speranta ca impactul pe care il vom avea va fi unul vizibil. am peste 150 de post-it-uri colorate, pregatite pentru a fi inmanate constantenilor mei si sunt sigura ca le voi epuiza rapid. sunt foarte incantata si sper ca so

1 Decembrie.

Constanta, 01 decembrie 2009, Draga Rom â ne, azi e ziua ta. sunt sigura ca sarbatoresti, oriunde ai fi, intr-un mod cat mai apropiat de traditie. dar, chiar iti pasa? o singura zi pe an, la inceput de iarna, te bucuri ca esti rom â n, petreci si-ti spui "la multi ani". dar, oare, chiar iti pasa? injuri, denigrezi si ti-ai dori sa pleci din tara asta. nu-ti plac oamenii de la putere, dar nu faci nimic sa schimbi acest lucru. nu-ti place haosul din tara, criza care ia amploare, simti ca tara e pe marginea unei prapastii, gata sa cada, dar nu incerci sa o salvezi. spui ca nu vezi lumina de la capatul tunelului. poate ca tu esti acea lumina, tu esti schimbarea care se vrea in tara. de ce sa pleci, de ce sa-i bucuri pe altii cu ce poti, cu ce stii, cand poti fi de folos tarii tale? pentru ca Rom ânia e tara ta. pentru ca sunt atatea lucruri bune in spatiul carpato-danubiano-pontic. pentru ca suntem stapanii atator minuni. de exemplu, ai fost vreodata in Maramures? ai vazut vreoda