Postări

Se afișează postări din ianuarie, 2010

I can't take it.

e prima data, dupa mult timp, cand ma bucur de venirea vacantei. stiu ca va fi o vacanta obositoare, pentru ca trebuie sa invat mult, sa recuperez. dar voi fi in siguranta, acasa, lipsita de pericolul de a-l vedea. pentru ca, acum, a devenit un lucru pe care il evit pe cat pot, zicandu-mi ca "oricum, nici nu vreau sa il vad". stii cat de tare doare sa ma mint pe mine insami? e greu acum si nu mai e nimic interesant la liceu, pentru care sa-mi placa zilele de scoala. vechiul EL pare atat de schimbat sau, poate, il vad eu cu alti ochi. si doare, mai ales ca privirile-i sunt acum reci, respingatoare. si nu inteleg de ce. oarecum, m-am resemnat. in sufletul meu inca se aprind mici scantei cand, involuntar, imi apare in fata, dar, daca inainte ma bucurau, acum dor. e greu si schimbarea asta ma afecteaza vizibil : - "unde-ti sunt mare parte din zambete?" - "intreaba-l pe EL." gerul s-a chinuit atatea zile sa imi inghete sufletul si, acum, e foarte aproape de vic

Leapsa 10.

e timpul pentru prima leapsa din 2010; pentru ca sunt prea conservatoare sa renunt. asadar : daca eram o luna, as fi fost ..noiembrie. daca eram o zi a saptamanii, as fi fost ..joi. daca eram o parte a zilei, as fi fost ..dimineata, tarziu. daca eram o masina, as fi fost ..Nissan Micra. daca eram o directie, as fi fost ..inainte. daca eram o virtute, as fi fost ..justetea. daca eram o planeta, as fi fost ..Pluto. daca eram un lichid, as fi fost ..sampanie. daca eram o floare, as fi fost ..frezie. daca eram un tip de vreme, as fi fost ..o zi cu soare si vant cald. daca eram un instrument muzical, as fi fost ..chitara. daca eram o stare, as fi fost ..fluturasii din stomac. daca eram un element, as fi fost ..foc. daca eram un cantec, as fi fost .."Locul potrivit"*. daca eram un film, as fi fost .."Pearl Harbor". daca eram o carte, as fi fost .."O vara de dor" - George Sovu. daca eram un personaj dintr-o carte, as fi fost ..Rosie, din "Suflete pereche&quo

Deloc o simpla scara.

fiecare an de viata reprezinta o treapta pe care urcam, mai mult sau mai putin usor. la inceput, primele 7 trepte sunt usoare; atat de usoare incat trec pe nesimtite. apoi, cu cat inaintam in varsta, treptele par mai greu de urcat. sunt din ce in ce mai inalte si trebuie sa depasim mai multe hopuri pana la a le urca. cea mai mare treapta a trebuit sa o urc in 2006, anul unui nou inceput, intr-un colectiv nou si in absenta uneia dintre cele mai dragi fiinte din viata mea. anul asta se anunta si el dificil, in conditiile in care, peste cateva luni, mi se va decide, in mare parte, viitorul. e, pana acum, cel mai inalt hop pe care il am de trecut; e cea mai dura piatra, in care, acum, imi pare imposibil sa cioplesc. sunt un pic pesimista zilele astea, din cauza unei mini-depresii "post-vacanta". ma las usor prada ideilor negative si am impresia ca nu voi putea sa depasesc hopul. si, pentru ca asa se intampla de obicei, apar si alte mici probleme care incearca sa-ti impiedice vict

Back home.

m-am intors. deloc incantata.  nu-mi place sa fiu plecata prea mult de acasa. ma obisnuiesc repede in celalalt loc si nu-mi mai doresc, apoi, sa ma intorc. niciodata, insa, nu mi s-a intamplat ca acum. sambata, cand am intrat in tara, un nod imens mi-a blocat gatul si mii de cutite mi-au sagetat pieptul. nu am vrut sa ma intorc; cel putin, nu in acea zi. nu asa repede. as fi dat orice sa mai raman acolo, in acel orasel atat de linistit, calm, cald. imi lipseau cei dragi, intr-adevar, dar preferam sa-i aduc pe toti langa mine, decat sa ma intorc eu. cineva, insa, a complotat undeva, acolo, sus, si a facut lucrurile mai usoare. astfel, mi-am regasit prietenul cel mai bun in forma incredibila in care nu l-am mai vazut de luni bune, cu o veselie si-o putere pe care credeam ca o ratacise in inima unei fete. mi-am revazut fetele care mi-au lipsit atat de mult. am reintalnit oameni dragi carora le-am lipsit si de care imi era atat de dor. si, de parca, acel cineva s-a gandit sa se revanseze f

Zambesc iubind.

...sau iubesc zambind. pentru ca atunci cand raze de soare iti mangaie chipul dimineata, ziua incepe frumos. pentru ca atunci cand ninge ca-n povesti, e limpede ca traiesti o poveste. pentru ca atunci cand sufla vantul, ii simti atingerea. pentru ca atunci cand zambetele ingheata, e nevoie de un sarut. pentru ca atunci cand iubesti, tot pamantul danseaza cu tine. atat.. P.S.: astazi : Emiliana Torrini - Jungle drum . pentru ca ma inveseleste. have a lovely day!

Telegrama.

sunt inca in vacanta. sunt inca bine. mi-e un pic dor de casa, de Romania. mi-e foarte dor de prieteni, de fetele mele. imi lipsiti toti, chiar daca aici e bine. mai e putin si ma voi intoarce la tot ce cuprinde viata mea. mi-e dor sa va citesc; mi-e dor sa vorbesc la telefon cu cei dragi. mi-e dor sa trimit un mesaj. am fost prea lenesa sau prea zgarcita si nu mi-am activat roaming-ul. de fapt, am vrut sa fie o vacanta linistita, sa ma rup de tot ce mi-ar putea strica zilele frumoase. mi-e dor de limba romana, de muzica noastra, de posturi TV in romana. aici, tot ce pot urmari e VH1. in rest, nu inteleg nimic, toate fiind traduse in limba locala. sper ca si voi sunteti bine. fetelor, abia astept sa ne vedem. blogger-ilor, abia astept sa ne citim. va trimit zambete inghetate de pe partia cu aroma de ciocolata calda si vin fiert >:D< P.S.: azi : Black Eyed Peas - Meet me halfway . pentru ca se potriveste. pentru ca o ador. take care!

Familie.

vacanta asta ni i-a adus aproape pe 3 dintre cei mai iubiti membri ai familiei. dupa aproximativ 6 luni de vorbit doar la telefon, totul a decurs astfel incat sa ne putem vedea acum. si a fost magic. miercuri seara, intalnirea a fost emotionanta. nu s-au spus multe cuvinte; nici nu era nevoie. lacrimile varsate de fiecare dintre noi au stins incet, incet dorul. imbratisarile au parut interminabile, in timp ce ochii cerneau bucurie asupra tuturor. cuvintele erau multe; zeci de povesti aveau sa fie spuse in aceste 4 zile petrecute impreuna. zambetele nu prea au avut loc, hohotele de ras animand incaperea. si nu ne putem satura unul de celalalt. si parca timpul a zburat pana azi, cand ne aflam in ultima seara impreuna. jucam carti, glumim, radem, cu toate ca o parte din noi sufera la gandul ca urmeaza o noua despartire. una mai dureroasa, poate, decat toate cele de pana acum. personal, as da orice sa pot opri timpul, macar putin. si cred ca fiecare dintre noi ar face asta. e atat de greu

Poveste de ianuarie.

cele 12 ore de mers cu masina mi-au lasat timp suficient sa ma gandesc la tot ce e in sufletul meu, tot ce vreau, tot ce simt. nu pot sa spun ca am elucidat, inca, misterul, motivul pentru care mi-e rusine sa dau ochii cu EL. dar m-am inspirat din imaginea unor tineri frumosi si gandul mi-a zburat in ritmul unei povesti calde. - uff, ce nas rosu ai. cred ca ai inghetat. - strange-ma in brate. n-o sa-mi mai fie frig. - vino, o sa impiedic vantul sa ajunga la tine. il voi opri din suflat. - cum de ai mereu mainile calde, atunci cand ma atingi? - pentru ca sufletul imi curge prin degete atunci cand te am in brate. ti-am mai zis vreodata ca ai sclipiri de caramel in ochii-ti vii? - numai cand te privesc pe tine se aprind lumini pe cerul din ochii mei. - lumea pare altfel cand o privesc alaturi de tine. - da. dar sa stii ca, dintre toti, tu esti sufletul meu pereche. - tu ma completezi.. - ..tu stii sa ma iubesti in cel mai frumos mod. - nu vreau sa te pierd. niciodata nu-ti voi da drumul d

A new start.

2010 m-a gasit la telefon, cantand cu ea  si cu Vama "la radiooo, vreau sa ajung la radiooo". 2010 m-a gasit printre oameni dragi, frumosi, cu sufletul plin de caldura si mii de zambete pregatite pentru noul an. dorinta de la miezul noptii e simpla si usor de realizat. imi doresc atat de multe uneori si aleg sa-mi pun prima dorinta care-mi vine in minte. am intarziat cu aceasta prima postare pe 2010, cautand un look nou, potrivit lui 5 zambete. si voi ramane la asta pentru ca imi place mult. pentru ca fundita si floricelele ma inveselesc. pentru ca ceea ce imi propun sa scriu aici, anul asta, voi pastra in suflet ca pe niste scrisori aparte, legate cu zambete. acum, desi mi-am facut mici schimbari prin viata, nu promit sa continui asa. m-am gandit mult si nu vreau sa ma schimb. nu am de ce. nu am pentru cine. nici macar pentru chipul ala atat de drag, pe care l-am zarit primul ieri, la liceu. nu mai e nimic  de facut pentru a-i convinge pe cei din jur de ce simt. nu mai am fo

Final de 2009.

Imagine
mai sunt cateva ore din 2009. stau si ma gandesc la tot ce mi s-a intamplat in aceste ultime 12 luni si realizez ca a fost un an bun; poate unul dintre cei mai buni. a fost un an pe care l-am inceput in cel mai frumos mod posibil si pe care il inchei la fel. a fost un an al inceputurilor, al schimbarii, un an in care am iubit, am plans, m-am bucurat, am daruit, am cantat, am simtit, am exprimat. a fost anul in care am cunoscut multe persoane, care mi-au ajuns imediat la suflet si n-au mai plecat de acolo. a fost anul in care am inceput, oficial, sa scriu, sa imi exprim mai usor sentimentele, chiar daca nu tocmai direct. in 2009 m-am distrat, m-am plimbat, am vizitat si am invatat lucruri noi. am fost la multe concerte, am vazut multe orase in care nu ajunsesem pana acum si m-am indragostit iremediabil de Brasov. a fost, per total, un an bun si sper ca cel care va incepe in cateva ore sa fie macar la fel. imi doresc sa fiu mai silitoare, sa am puterea sa invat si sa intru la facultatea