Postări

Se afișează postări din aprilie, 2009

A fost odata.

Il astepta pe o banca in parc. Intr-un moment, vazandu-l, toata lumea din jur disparu. Era prima data cand ajunsese inaintea lui si profita de acest lucru pentru a-l studia. Corpul ii era bine proportionat, cu o inaltime potrivita si alura aparte. Mainile puternice, cu palme fine si degete lungi precum ale unui pianist, pareau sa poata cuprinde cerul. Pasii mari pareau ca nu ating pamantul, in timp ce corpul i se misca intr-o armonie perfecta, ca intr-un vals.
Arata ca un actor, cu o imagine impecabila, cu o tinuta sobra, dar jucausa, inaccesibila, dar calda. Parul carliontat avea culoarea ciocolatei si ii contura bine chipul oval. Ochii mari, caprui, cu licariri aurii, pareau ca poarta soarele in ei si dezvaluiau bunatatea, caldura, bogatia sufletului lui. Buzele carnoase, bine conturate, scoteau la iveala un zambet fermecator, dulce, care ar fi incurajat pe oricine si care ar fi facut inima oricarei fete sa bata mai tare. 
Isi amintea prima atingere a buzelor lui atat de dulci. Se int…

Buzau, Romania.

Imagine
in sfarsit, acasa! a fost un week-end frumos, si cu soare, dar si cu ploi, cu peisaje minunate si locuri de vis. am fost plecata in zona Buzaului, la Siriu pentru a vedea cascada, la Colti pentru muzeul de chihlimbar si, apoi, la vulcanii noroiosi.
cascada e superba. a fost prima oara cand am vazut o cascada de asa dimensiuni si m-a impresionat prin maretie si frumusete. zgomotul apei contrasta cu linistea pe care o emana si totul devenea un spatiu ireal.
muzeul a fost un pic dezamagitor. in afara de istoria locului, faptul ca tot muzeul, unic in tara, consta intr-o singura camera, cu cateva exponate, m-a surprins intr-un mod destul de neplacut. ma asteptam la ceva mai mult. mi-au placut, in schimb, legenda si unele pietricele, mai mult sau mai putin pretioase. drumul pana la vulcanii noroiosi a fost destul de lung, dar tot atat de frumos. cerul, de un albastru puternic, era brazdat de nori albi si pufosi, ce pareau atat de apropiati incat ii puteai atinge cu mana. toate nuantele de verd…

Din nou.

week-end-ul asta plec cu ai mei si cu niste prieteni de familie sa vedem anumite obiective turistice pe care tara noastra minunata le are. imi place sa merg cu masina, sa ascult muzica mea preferata si sa vad locuri noi, sa am istoria desfasurata in fata.dar, din nou, o sa ma simt singura, pentru ca o sa fiu fara EL. cat as vrea sa-l pot avea cu mine, sa-l pot lua de mana oricand plec undeva. cu EL vreau sa traiesc momentele frumoase, cu EL vreau sa impart clipele speciale. dar, nu as avea curajul sa il invit. nu as tine cont orice ar spune sau ar crede ai mei, nu mi-ar pasa decat sa fiu cu EL.  am deja o lista cu locuri dragi mie pe care as vrea sa i le arat. oare se va intampla asta vreodata? unii imi spun sa sper, altii sa fac ceva, sa fiu curajoasa si sa ii vorbesc. dar nu pot, nu mai pot. in preajma lui mi se inmoaie genunchii, raman fara cuvinte si rosesc imediat. am tot incercat sa vorbesc cu EL, am si facut asta. acum n-o sa mai fac nimic. il las pe EL sa actioneze. primul pas …

Unde-mi esti?

Imagine
liceul devine un teren ostil. e rece, intunecat si prea zgomotos, cand EL nu e acolo. si saptamana asta nu a fost. si nici maine nu cred ca o sa fie. si ii simt lipsa enorm.

sunt deja de 15 zile fara EL. mi-e dor sa-l vad. sa-i aud vocea pe coridor. sa simt vibrand podeaua, atunci cand trece EL, molipsitor, pe langa mine. ma simt ca un dependent ce nu mai rezista fara drogul sau. imi lipsesc fluturasii care ma conduceau pana acasa dupa ce il vedeam. mi-e dor de brelocul lui, de parul lui, de zambetul lui strengar. mai usor ar fi sa zic de ce nu imi e dor de la EL. si vreau sa-l vad. si am nevoie de EL, de orice, de un semn. macar sa stiu ca a venit, ca e bine. stie cineva ceva de EL al meu?

P.S.: azi : Katy Perry - Thinking of you. pentru ca asa se intampla. pentru ca asa simt. P.P.S.: sa ne traiti cu numele toti cei ce Ii purtati numele Sfantului Gheorghe. 
bye!

Nu am chef azi.

au trecut si sarbatorile de Paste. trec foarte repede zilele pe langa noi. maine reincepe scoala. si ... pe de o parte abia astept sa-l revad; pe de alta parte, insa, ma simt obosita si fara chef.tot ce as vrea sa fac azi e sa stau in balansoar, cu castile-n urechi si incalzita de raze dulci de soare. am nevoie sa ma gandesc. la ce a fost, la ce va fi. la cat am tinut la el, la cum nu a apreciat. si azi nu vorbesc de acelasi EL, pe care il vad la liceu, zilnic, si care ma fascineaza. azi ma refer la un el de care mi-a pasat timp de mai bine de 3 ani. si inca imi pasa, dar nu in acelasi sens.  de ce vreau azi sa ma gandesc la el? pentru ca in ultimele 2 saptamani am tot vazut ca isi cauta dragostea. si ma face sa ma intreb : de ce atunci cand primim ceva, in cazul asta iubire, nu apreciem, iar apoi cand ramanem fara ea, ne dorim sa o recuperam? timp de 3 ani, neconditionat, am tinut la el. ma feresc sa spun ca l-am iubit, pentru ca povestea a inceput la o varsta destul de frageda si poat…

Hristos a Inviat!

Imagine
Am intarziat cu postarea-urare si asta datorita pregatirilor, musafirilor, intr-un cuvant : oboselii acumulate. Dar, mai bine mai tarziu decat niciodata, va urez ca Lumina Sfanta sa va calauzeasca pe parcursul acestui an. Sper sa fim mai buni, mai iubitori, mai intelegatori si, nu in ultimul rand, sa ne amintim si sa ne apropiem mai des de Dumnezeu.

P.S.: astazi : Tiziano Ferro ft. Kelly Rowland - Breathe gentle. pentru ca imi place.
have a beautiful week!

Neasteptat.

azi am trecut prin cel mai jenant moment din viata mea, in cartierul ala, pe care il consideram cartierul meu. m-am simtit atat de prost... parca as fi fost intr-un loc necunoscut. si nici pe prietena mea cea mai buna, care sta acolo, nu am avut-o alaturi. asta a facut situatia si mai grea. a fost o zi trista. dar m-a inspirat.cea mai mare dezamagire de azi nu pot sa spun sigur care a fost. cartierul sau prietena cea mai buna, care nu mai e atat de apropiata? am momente in care regret enorm ca am plecat de acolo, chiar daca aici e mai bine. asa a fost sa fie. poate nu era locul meu; poate ea nu era sufletul prieten pereche.
dar mi-e dor. si uneori doare. cel mai rau a fost azi...
Strain?
Azi m-am intors la tine, desi pentru putin. Nu m-am schimbat deloc, de ce ma vezi ca pe-un strain?
Si ce-a ramas din anii mei, ce-acum imi par pierduti cu tine? Cu brate reci de ce m-alungi,  cu zambete si riduri fine?
Tot ce mi-ai dat azi n-a fost greu, nici scump,  caci e usor sa-mi lasi, plecand, un pic de praf …

Amintiri.

ieri am zambit cu toate cele 5 moduri ale mele. am facut curatenia pentru Paste si, pentru ca eram singura acasa si aveam tot timpul, m-am hotarat sa-mi fac "ordine" prin amintiri. adica m-am uitat prin lucrurile mele, incarcate cu suflet si zambete sau lacrimi. am gasit tot felul de clamite, pe care le purtam cand aveam 5-6 ani, biletele, pe care le trimiteam in scoala generala de la un coleg la altul, si autografe de la unii dintre preferatii mei din anii aceia (de exemplu, Soso, castigatorul Big Brother, care mi-a placut atat de mult, incat pe papagalul meu primit cam in acea perioada l-am botezat exact asa).cele mai importante "descoperiri" au fost oracolul si jurnalul meu, din clasele a 6-a si a 7-a. am revazut momentele notate acolo si m-am amuzat de unele "probleme" pe care le aveam eu la 13-14 ani. am gasit mesaje si desene frumoase lasate de prietenii si colegii mei si am realizat ca nu am mai vorbit de foarte mult timp cu unii dintre ei. dar sti…

Inca un vis.

a fost o noapte grea. sau poate nu grea. doar galagioasa, umeda, trista. ora 1 m-a prins la televizor, in sufragerie, butonand telecomanda si zabovind la vreun post doar pe durata reclamelor. nu ma simteam in stare sa fiu atenta la vreo emisiune, nu aveam chef sa vad un film. nu vreau sa ma obisnuiesc sa adorm tarziu, asa ca am urcat in camera mea. acolo ma simt cel mai bine.
camera mea nu e foarte mare, asa cum as fi vrut, dar e perfecta pentru mine. e mansardata, portocalie si plina de suflet. imi pastreaza cartile preferate la loc de cinste; imi gazduieste gandurile, visele, poznele; seara imi aduce liniste, iar dimineata soare, impreuna cu un zambet. aseara a fost altfel. ploaia mult anuntata si-a facut violent aparitia, lovind cu putere acoperisul casei. vantul, care batea sinistru, picaturile mari, care cadeau rapid din norii furiosi, gandurile mele amestecate, toate faceau un zgomot surd, care nu-mi permitea sa adorm. dar poate era mai bine asa, caci, in timpul somnului, l-am vis…

Leapsa.

am primit si eu o leapsa [multumesc].
reguli : fiecare om care primeste leapsa trebuie sa completeze definitiile celor 5 cuvinte primite si sa dea mai departe alte 5.definitiile nu trebuie sa arate stil dictionar, ci sa fie cat mai originale.cuvintele pentru mine sunt : soare, fericire, adolescenta, fior, vis. definitiile mele : Soare = caldura, lumina; modul in care Dumnezeu isi arata bucuria; element principal in definirea starii mele de spirit, pentru ca fiecare raza de soare se regaseste intr-un zambet; mi-e un fel de suflet geaman, datorita veseliei lui; mingiuta mea preferata pentru ca e multicolora de la galben, portocaliu pana la roz, rosu.Fericire = festival de realizari, culori, sentimente; betie de cuvinte, fapte, priviri, atingeri; foc ce-mi arde sufletul si imi da aripi.Adolescenta * = timiditate, tot, fotografie, hohote de ras, prietenie, dragoste, amintire, nepasare, speranta, cantec, nedreptate, somn, secunda, ger, destin, liniste, suflet, lacrima, zambet, drum, stele, dor…

Viata la tara.

Imagine
galagie, praf, motoare, claxoane, stres, graba. intr-un cuvant, oras. nu rezist mai mult de 3-4 saptamani, in mediul zgomotos-urban, fara sa evadez la tara. e simplu, e natural, e pur. e minunat. ma incarca cu energie, veselie si muuult soare.

am stat aproape 3 zile fara internet, TV si telefon. am uitat de tot ce e rau, ce se intampla in tara sau in afara tarii. in postarea anterioara am vorbit de partea urata a Romaniei, dar sa nu uitam ca, totusi, e o tara frumoasa. peisajele pe care le intalnesc in drum spre refugiul meu, sunt extraordinare. mama, pentru ca ea e soferul, e nevoita sa conduca cu maxim 90 de km/h, deoarece ador sa stau in masina si sa vad ansamblul de verde, albastru, portocaliu, roz si alb; mii de culori. apusul e fantastic. am vrut sa fac cateva poze, dar a trebuit sa stau doar cu aparatul in mana, pentru ca soarele isi schimba nuanta cu fiecare secunda.
harnicie, bucurie, viata in cel mai sanatos mod posibil. reintoarcerea la origini e mereu relaxanta, purificatoar…

Romania? [partea a 2-a]

"la trecutu-ti mare",careviitor?tara asta promoveaza, in ultima vreme, doar false vedete. nu ne-ar lua mult sa publicam un ghid "cum sa devii vedeta in cateva ore". e simplu : fie te urci pe o masa si canti in direct, fie te plangi ca te-au stors de bani niste vrajitoare sau te dezbraci pe la TV si prin ziare, intrand in randul "vedetelor" porno.imaginea proasta, pe care o fac aceste "superstaruri" tarii noastre, ar trebui sa ne atraga atentia, in sensul ca ar trebui sa facem ceva. pentru ca de noi depinde. noi cumparam ziarele, noi urmarim posturile de televiziune unde sunt invitati, noi cautam, cumparam si iubim anti-talentul, mondenul, scandalul, prostia. cantaretii afoni au aparut ca ciupercile dupa ploaie; fetele de la pagina X sau prietenele de fotbalisti cred ca devin vedete prin asociere cu ei. eleve, primari, politisti, bunici, pitici, stewardese, toti vor sa fie porno. e viata lor si au dreptul sa o traiasca asa cum vor. altii au casti…

Raze de soare.

nu-mi plac zilele de miercuri. trebuie sa ma trezesc foarte devreme, pentru ca am ore de la 7. azi a fost diferit. cu toate ca mai vazusem rasarituri din masina, in drum spre liceu, cel de astazi a fost cel mai frumos. soarele imbraca tot orasul in portocaliu si imprastia energie. incet, radioul imi injecta in urechi ritmul unei piese preferate, iar gandul meu zbura la EL. stiam ca, fiind miercuri, o sa-l vad putin sau poate deloc. incepe la ora la care eu termin cursurile si, cum ajunge in ultimele minute din pauza, risc sa nu ma intalnesc cu EL.cu imaginea lui in minte, reusesc din nou sa ma detasez de spatiul real. ma trec fiori cand imi amintesc tot ce a fost, tot ce am facut, tot ce ne-am zis. un claxon ma trezeste si zambetul pe care il aveam pe fata se loveste de injuraturile soferului si de gestul neprietenos cu care ii raspunde cel claxonat. clipesc des pentru a scoate din cap aceasta imagine si, privind pe geam, vad un afis mare prin care este anuntat un concert. nu asta, in…

Fara sens.

ce rost are soarele, lumina lui, daca nu-i primim caldura?ce rost are zapada, caderea ei, daca fulgii nu se aseaza? ce rost are autobuzul, numarul de locuri, daca oricum pasagerii sunt mult mai multi? ce rost are scoala, profesorii din ea, daca elevii nu sunt interesati? ce rost are dragostea, intensitatea ei, daca nu este impartasita?
ce rost au bolnavii, suferinta lor, daca celorlalti nu le pasa? ce rost au fetele, frumusetea lor, daca tot ce vor sunt cartile de credit? ce rost au baietii, banii lor, daca tot ce stiu e sa f**a? ce rost au prietenii, ajutorul lor, daca increderea nu e totala?
ce rost am eu, inima mea, daca TU n-o simti? ce rost ai TU, zambetul tau, daca cine ai vrea nu-l vede?
unele lucruri, pur si simplu, nu merg, nu au valoare sau nu dau acelasi randament, atunci cand sunt pe cont propriu. au nevoie de jumatatea lor, care sa le intregeasca, sa le dea putere, stralucire, viata.

P.S.: azi : The Killers - Human. doar pentru ca imi place.
bye.

5 zambete?!

am fost intrebata de multi prieteni acelasi lucru. si acum le voi raspunde tuturor. de ce 5 zambete? de ce 5? de ce zambete? pai, pentru ca ..m-am nascut intr-a cincea zi a unei luni toride;imi poarta noroc [nu doar 5, si 14, 23, numere ale caror cifre adunate dau 5]*;am 5 colege - prietene foarte apropiate si alti 5 foarte buni prieteni "extrascolari";intr-o zi de 5 l-am cunoscut pe unul dintre cei mai importanti baieti din viata mea;numele tarii mele preferate e format din 5 silabe;rad de cel putin 5 ori pe zi;am 5 melodii fara de care ziua mea nu e buna;mi-e frica de 5 lucruri;"zambet" a fost cuvantul pe care toti cei intrebati l-au spus despre mine;
cel mai bine stiu sa gatesc 5 mancaruri si deserturi;am 5 brelocuri;sunt vesela, optimista si haioasa;am 5 moduri diferite de a zambi sau rade;uneori, cred in semne si de fiecare data se intampla sa aiba legatura cu 5.* am asteptat ca acesta sa fie a 14-a postare, dintr-o zi de 5, cu 14 argumente. acum, ma cunoasteti …

Romania?

in ce tara traim. suntem niste marionete intr-un joc al celor mari si puternici. suntem niste pioni pe-o tabla de sah. atat de mici, atat de neimportanti, atat de usor de inlaturat. suntem inconjurati de atatea nedreptati. cate violuri/crime/jafuri nu se comit zilnic, fara sa aflam de ele, fara ca politia sa faca ceva? si, apoi, daca vrei sa te aperi intr-un fel sau sa iti faci dreptate singur, tu esti vinovatul, pentru ca nu e legal. si, ce e de facut, atunci? cand e ceva mai grav, cand alti oameni fara posibilitati se lovesc de ziduri pe care sunt incapabili sa le treaca, oamenii cu bani si pile, influentabilii, nu fac nimic. doar unul a ajutat, a aratat ca ii pasa. si acum, plateste pentru ca, intr-o situatie dificila, nu a apelat la politie, stiind ca aceasta oricum nu ii va veni in ajutor, in timp util. pentru cei care inca nu au inteles, este vorba de finantatorul echipei de fotbal Steaua Bucuresti, Gigi Becali. de ce postarea asta? pentru ca eu sunt pentru Gigi Becali, pentru el…

Realizare.

am realizat ca m-am schimbat in ultimii ani, cel putin dintr-un punct de vedere, acela al preferintelor. de exemplu, daca inainte imi placeau baietii cu parul scurt, normal, acum sunt mult mai atrasa de cei cu parul mai voluminos, cret sau nu chiar, dar destul de mare.ma atrag contrastele si lucrurile diferite de cele pe care eu le cunosc, pasiuni comune, dar cu o alta concretizare reala, materiala, fata de cea pe care eu o pot face. altfel spus, imi plac artistii. fie ca inchipuie un univers paralel, pe care il arata prin manuirea cu un extraordinar talent a pensulei sau a creionului, fie ca vocea lui minunata ma relaxeaza si imi ia toate gandurile negre, artistul ma fascineaza. acest lucru se intampla, cel mai probabil, pentru ca la capitolul talent artistic sunt cam deficitara. nu vreti nici sa ma auziti cantand, nici sa imi vedeti vreun desen "superb", iar cu tehnologia nu sunt chiar prietena, asa ca nici cu pozele pe care le fac nu pot sa ma laud. dar asta imi place. mi-…

Nu stiu.

sa imi explice cineva cum sta treaba cu baietii astia! eu una nu cred ca ar fi mai timizi ca noi, fetele. sunt doar nepasatori, mai superficiali. si, cu toate astea, ii iubim. dar de cate dovezi au nevoie pentru a fi siguri ca ceea ce le spunem e adevarat, pentru a fi multumiti?daca stie ca il place, de ce ii e rusine sa mearga la ea sa ii spuna ceva? adica, tocmai, avand in vedere ca este indragostita de el, nu ar mai vedea timiditatea, nu ar mai tine cont de faptul ca s-ar inrosi sau ca nu si-ar mai gasi cuvintele. pentru fata indragostita, e de ajuns sa ii adreseze doua cuvinte. si ii da vise noi, ii hraneste sperantele, ii alunga umbrele din minte. dar nu vrea. e las? ii e teama ca nu ar face fata sentimentelor ei? sau i se pare mai usor asa : ea il iubeste, iar el se simte bine, privit pe ascuns fiind si fara a trebui sa raspunda in vreun fel. dar ea? la ea nu se gandeste. de parca ea ar fi obligata sa il iubeasca. dar nu e si iubirea infometata nu se satura din priviri. o sa renu…