5 zâmbete

azi am o stare amestecata. sunt fericita si trista, goala pe dinauntru si norocoasa cu prietenii mei, visatoare si realista. vreau multe si, totusi, nimic. azi l-am vazut si nu mi-a dat o stare prea buna. m-am simtit de parca as fi avut o buba, careia i s-a format coaja. cand eram mica, mereu o rupeam. acum, EL e buba mea si coaja s-a format din cauza absentei lui, din viata mea.  daca as rupe-o, ar insemna sa fac 3 pasi inapoi. si vreau asta? nu prea. am incercat sa rezist azi, dar prezenta lui mi-a facut un gol in stomac. am incercat sa nu il privesc si am reusit in mare parte, dar a avut acelasi efect ca la inceput : m-am inrosit toata. de ce ma dau asa usor de gol? am reusit sa ii rezist si e cel mai important; coaja e la locul ei, nu am putut strica ceva ce a facut marea. pentru ca, da, marea mi-a vindecat sufletul. si azi am fost iar la ea; de fapt, abia m-am intors. apa era mai calda si m-am plimbat numai pe mal; nisipul era mult mai rece. mi-a facut bine, iar. azi am avut sufle...

fara sa stie mama sau tata, azi m-am dus la radio. vreau sa ajung la radio! vreau sa muncesc vara asta la radio. vreau sa urmez o cariera in acest domeniu si vreau sa vad cum e. am incercat peste tot in Constanta dar, datorita crizei financiare, nu fac angajari. ok, as fi inteles daca ar fi vorbit macar frumos. nu mi se pare normal sa ii raspunzi pe un ton rautacios, ca si cum ai fi fost deranjat, unei persoane care e interesata de postul tau de radio. dar, asa e de cele mai multe ori in Romania zilelor noastre. revenind, am fost azi cu CV-ul la un radio local, unde am vazut oameni foarte de treaba. sincer, era postul de radio de la care ma asteptam cel mai putin, insa ma bucur ca n-a fost asa. domnul cu care am vorbit a fost impresionat atat de interesul nostru [am mai fost cu un coleg], cat si de CV-uri. ne-a prezentat sediul lor si ne-a explicat de ce nu ne-ar putea angaja. mi-a parut un pic ezitant: ar fi vrut si, totusi, nu sunt fonduri. s-a oferit sa ne dea o proba, vineri, in ca...

uneori, imi dau seama cat de norocoasa sunt ca am marea atat de aproape. uneori, mi-as dori sa schimb peisajul si sa am muntele langa mine. oare, daca acest lucru s-ar intampla, cum mi s-ar manifesta dependenta de mare? primii ochi de care m-am indragostit erau de un albastru atat de pur; in ei vedeam marea zbuciumata si cerul senin, calmitatea si haosul, in acelasi timp. asa m-am indragostit de mare. si, acum, sunt dependenta de ea. ma scapa de preocuparile acute, imi spala sufletul. cand ma apasa prea multe griji, cand am prea multe intrebari, e de ajuns sa o privesc si-mi raspunde, ma calmeaza, are grija de mine. ieri, am ajuns intamplator pe plaja, iar sufletul meu a profitat de aceasta ocazie, pentru a vorbi cu marea. m-am plimbat pe malul apei, desi era foarte rece, si am simtit cum imi urca prin vene, pana in inima, fiecare granula de nisip, fiecare picatura de apa sarata, fiecare scoica. prin minte-mi canta Vama : "am s-alerg la mare, sa-mi spal sufletul de noroi. am sa-l ...

ati observat cat de plin e cerul de stele in noaptea asta? pe mine m-au facut sa visez, sa-mi amintesc, sa-mi fie dor.. mi-e dor de vremurile cand eram mai mica si mai naiva. iubeam, credeam orice, faceam orice pentru acel cineva. atunci mi-era bine. mi-e dor de serile interminabile la telefon, cand priveam amandoi stelele si distanta fizica dintre noi disparea, facandu-ma sa ma simt de parca m-ar tine de mana. mi-e dor de serile in care adormeam, stiind ca se gandeste la mine. mi-e dor de coincidentele care ni se intamplau si pe care le povesteam apoi cu entuziasm unul altuia. mi-e dor de frumusetea, de stralucirea din ochi, pe care o aveam din cauza ca eram fericita. mi-e dor de copilaria in care am fost atat de protejata si de iubita. imi lipsesc atat de mult clipele petrecute in cartierul meu, cu prietenii mei, cu bunica mea. acolo ma simteam in siguranta mereu. acolo am lasat o parte din mine, atunci cand am plecat. mi-a fost prea greu sa ma obisnuiesc fara rutina zilnica, dar ata...

simt vara peste tot, in orice moment. miroase a plaja, a aer sarat, a soare molipsitor. daca ieri nu am avut oficial ore, datorita altor indatoriri ale profesorilor, azi am decis sa raman acasa. am musafiri prelungiti, de miercuri seara pana sambata. copilul familiei respective este printre cei mai lipiciosi baietei pe care ii cunosc si nu ma lasa sa plec de langa el, la propriu. ieri am fost impreuna la delfinariu; eu nu mai fusesem de foarte mult timp, iar ei, necunoscand orasul, nu fusesera niciodata aici. a fost frumos, mi-a redat sentimentul pur al copilariei, de vremurile in care aveam timp si in care imi placea sa ma plimb cu ai mei. si acum ma distrez cu ei, dar in ultimele 10 zile am observat ca nu ma mai aud; ori nu-i intereseaza povestile mele, ori vorbesc atat de incet, incat nu ma fac auzita? dar o iau ca pe un semn al unei apropiate/presupuse maturizari. dupa delfinariu, am fost o expozitie cu soparle, serpi si alte mici chestii pe care nu as fi vrut sa le vad (tarantule,...

azi, intr-o zi cu mult soare, s-a desfasurat campania Imbratisarilor Gratuite. mie personal mi-a placut, cu toate ca nu a fost atat de reusit precum cel anterior, dupa cum ne-au spus cei care au mai participat. am dat in jur de 40-50 de imbratisari si m-au bucurat reactiile celor din jur. au fost si momente haioase, dar si unele in care ne loveam de rautatea din privirile trecatorilor, de raceala sufletelor lor. in topul celor mai dragi momente sunt : tipul, de aproximativ 25-30 de ani, care ne-a imbratisat de cate ori ne-am intersectat pe strada; copilul, s-a desprins din mana mamei si a venit sa ma imbratiseze, fiind singurul copil care a indraznit. doamna, de 45-50 de ani, pe care intr-adevar am simtit-o ca ne-am imbratisat cu sufletul. mi-a mai placut intalnirea cu ceilalti voluntari care a fost, mai degraba, o mega-imbratisare. am ras, am explicat si am imbratisat; m-am bronzat ciudat, dar m-am distrat. sau mai bine, ne-am distrat. picaturile de suflet primite au umplut paharul in...

azi, dupa o saptamana, l-am revazut. era tot EL; era la fel. ceea ce am simtit n-a avut, insa, aceeasi intensitate. si, pe de o parte, imi pare rau; pe de alta parte, poate e mai bine asa. fara EL in suflet, m-as simti pustie, seaca. EL e inspiratia mea, motivul pentru care am fluturi in stomac si pentru care simt altfel unele melodii. EL e primul baiat pentru care am facut acea nebunie. si, cel mai probabil, ultimul. m-am obisnuit cu EL aparandu-mi in vise de cel putin 2 ori pe saptamana, cu EL pasind zambitor prin liceu, cu EL cel ce-mi da surasuri nevinovate, greu de indepartat. si acum nu vreau sa ma obisnuiesc fara EL. stiu ca pot, de fiecare data am putut; acum, insa, nu vreau! mi-e frica de sufletul meu gol; mi-e teama de serile banale, de visele simple. mi-e frica sa nu-mi fuga din suflet si sa se ascunda de el definitiv. am starea asta de cateva zile, cand l-am visat rau, rece. desi era la fel de dragalas precum e in fiecare zi obisnuita, in vis vorbele lui dureau, ma alungau ...

lumea din ziua de azi are nevoie de afectiune din ce in ce mai mult, iar timpul alocat acesteia este din ce in ce mai putin. gestul surprinzator pe care aceasta campanie il face are scopul de a aduce zambete pe chipurile posomorate ale celor din jur, de a arata ca ne pasa. in plus, unele cercetari stiintifice au aratat faptul ca o imbratisare face bine chiar si pentru inima. pe 20 mai, in 111 orase din Romania, se desfasoara o noua etapa a proiectului Imbratisari Gratuite. eu voi fi printre voluntarii din Constanta, tu? in incercarea de a strange mai multi voluntari, m-am lovit de refuzul unora datorita ciudateniei acestui eveniment. "cum sa dai imbratisari pe strada?" cu zambetul pe buze, zic! cu idei preconcepute n-o sa facem niciodata nimic nou, parerea mea. eu am trecut peste si abia astept sa vad cum va fi.  asadar, miercuri, 20 mai, intre orele 13 - 15, ma gasiti cu o pancarta mare pe care o sa scrie IMBRATISARI GRATUITE! pentru ca asta voi da si-mi va fi drag. mai mult...

vreau ca a opta postare din fiecare luna sa fie leapsa. si azi am pregatit una. am gasit-o pe un blog si mi-a placut. deci ... reguli : put your music player on shuffle. for each question, press the next button to get your answer. you must write an answer for each one no matter how correct or silly it may sound! intrebarile si raspunsurile mele :  What would best describe your personality? > Paula DeAnda - Overloved. What do you like in a guy/girl? > 50 cent - 21 questions. What is your motto? > Akcent - That's my name. What do your friends think of you? > Dario Zack - Funky world. What do you very often think about? > Switchfoot - You. What do you think of your best friend? > Jay Sean - Ride it. What do you like of the person you like? > Bob Taylor ft. Alessia - Deja-vu. What is your life story? > Vama Veche - Epilog. What do you think when you see the person you like? > Pussycat Dolls - Jay Ho. What do your parents think of you? > Sliimy - Wake up. W...

ieeeei! vine vacanta! am terminat tezele si totul acum e frumos. a fost mai bine decat ma asteptam, dar voi vedea cand voi primi rezultatele.  azi a fost o zi ghinionista pentru mine, in afara de faptul ca la teza a picat ce stiam cel mai bine. in rest, nimic special. nimic despre EL. am multe idei si mii de planuri, dar cu cat inaintez, cu atat ma descurajez. ma gandeam azi cat dureaza dragostea? chiar 3 ani?  sunt genul de persoana care vrea pentru viitor o dragoste durabila. va daduserati seama, nu? azi am chef sa visez si ma gandesc la toate cazurile de despartiri de care tot aud. de ce se intampla asta? cum poate iubirea, ce intr-o zi a fost foarte puternica, sa se transforme in simpla prietenie? nu cred in asta; nu cred ca e posibil. sunt adepta ideii ca marea dragoste apare doar o data si ramane pentru totdeauna. imi place sa cred ca o sa-mi gasesc si eu sufletul pereche. nu acum, peste cativa ani, cand voi realiza acest lucru. si sper sa simt atunci cand se va intampla asta. da...

a fost inca un week-end cu buna dispozitie. am simtit soarele si m-am bucurat de el. am sarbatorit-o pe mama si, datorita musafirilor, nu am avut timp de nimic. seara adormeam in 5 minute si nu aveam timp sa ma gandesc la EL. asta sa fie oare si motivul pentru care nu l-am visat? de duminica seara, gandul imi fuge iar la EL. ieri am fost nervoasa toata dimineata. nu voiam sa fac nimic, sa citesc, sa scriu sau sa ma plimb. tipam, raspundeam urat sau ceream sa fiu lasata in pace. pana la un moment dat, cand inima a inceput din nou sa-mi bata puternic. asta e semnalul atunci cand e prin preajma. si l-am vazut si m-a calmat. e ciudat. inca isi foloseste puterile asupra mea. si inca ii reuseste. dar aseara nu mi-a fost bine. m-am simtit ca un bolnav care-si pierde din puteri pe zi ce trece. am nevoie sa vorbesc cu prietena mea cea mai buna, dar inteleg ca acum nu are timp. incerc sa o inteleg; pe mine cine ma intelege? am nevoie sa vorbesc cu cineva, care sa nu tina cu mine, sa nu ma protej...

sa fii fericita, sanatoasa si sa te am mereu alaturi, draga mama! cu toate ca sunt destul de multe momentele in care ne certam, ne ciondanim, ne contrazicem si in care nu am chef sa ma bati la cap, tot mama ramai. cu toate ca nu stiu sa-mi exprim sentimentele si sa fiu atat de apropiata de tine si calda, precum iti doresti, tu stii ca in sufletul meu iti multumesc pentru tot. tii minte cum m-ai dat afara din curte, cand eram mica, pentru ca nu voiam sa te ajut sa intinzi rufele? cat am mai plans si ce frica mi-a fost ca nu o sa ma mai primesti! stii cand ne-am certat pentru ca nu pot sa tac, sa nu-ti raspund daca stiu ca am dreptate sau daca mai am un cuvant de spus? asa sunt eu; uneori trebuie sa am ultimul cuvant. stii ca trec printr-o perioada de confruntari, de stari schimbatoare de la clipa la clipa. m-ai iertat de fiecare data. momentele frumoase cred ca au fost mai multe oricum. in general, am fost un copil cuminte. am momentele mele de nebunie trista sau prea vesela, cand trebu...

cat de albastru e cerul azi! si cat de verde e iarba. si ce colorati sunt copacii. si ce bine imi pare ca e vant azi. in general, nu-mi place sa bata vantul, pentru ca ma ciufuleste si am parul sensibil. azi, insa, m-am asortat perfect cu norii mari si cenusii, cu vantul rece si puternic. asa e sufletul meu azi. vreau ploaia care sa ma justifice pentru starea mea gri. solul si cerul au contrastat azi, iar in mine, toate s-au contrazis. ce e speranta? eu o percep ca pe un foc de artificii, un foc imens, intens, nesfarsit. caci, se spune ca "speranta moare ultima". focul meu bengal e pe cale sa se stinga. nu voiam sa mai cred in EL si parca nu mai am putere. scanteile nu se mai aprind; odata stinse, fumul dispare, iar eu ma vindec de EL. de aproape doua luni, tin focul aprins. il alimentez zilnic, cu zambete, cuvinte de-ale lui ce ajung pana la mine si-mi dau fiori, la auzul vocii lui. acum nu mai vreau. toti oamenii vor fapte, nu vorbe. tuturor, pana acum, le-am dat doar cuvin...

ieri a fost frumos. chiar daca teza a marcat prima parte a zilei, intr-un final a trecut. toti vorbeau de subiecte, probleme; eu incercam sa ma detasez. si a trecut. a fost mai bine decat ma asteptam. ziua s-a transformat intr-una si mai buna dupa sfarsitul orelor. am fost la film cu o colega si ne-am distrat. [recomand filmul  17 again . noua ne-a placut, iar eu, personal, pot sa afirm ca acesta e singurul rol in care Zac Efron e chiar dragut (nu sunt vreo mare fana de-a lui)]. iesirea noastra in oras a fost intrerupta de o intoarcere la liceu, pentru cateva minute, dar care a meritat. tot raul spre bine, nu? pentru ca nu il vazusem ieri si pentru ca mi-era dor de EL. pentru ca m-au sunat colegele mele care, urmandu-si drumul obisnuit spre casa, s-au intalnit cu EL. pentru ca trebuia sa il vad. nu asta a fost motivul pentru care m-am reintors la liceu, dar am profitat. ne-am dus sa vorbim cu niste colege din clasa lui si EL era acolo. si l-am privit, nemaifiind atenta la ce ma intreba...

postarea asta are 2 scopuri: imi justific starea de azi, lipsa continuitatii povestii, nevoia de EL si marchez inca o zi de 5 din viata mea.  in afara de mici pauze mai mult sau mai putin necesare [pauzele lungi si dese => cheia marilor succese], am reusit sa ma concentrez asupra economiei. profit, piata financiara, piata monetara, salariu, toate fac acum, in capul meu, o hora, cu care imi e greu sa tin pasul. ziceam ca o sa incerc sa nu ma gandesc la EL, sa nu ma las invadata de tot ce-mi place la EL. daca l-as fi vazut astazi, ar fi fost mai simplu. daca as fi gasit ceva sa nu-mi placa azi, l-as fi ascuns repede intr-un colt din mintea mea, la care nu ajungeam in seara asta. dar din cauza unui atestat, pe care de altfel l-as fi putut lua in orice alta zi, am ratat intalnirea cu EL. pentru ca asa e in Romania: chiar daca au clienti/treaba si suna telefonul, angajatii se intind la vorba, nepasandu-le de cei ce asteapta. daca se simtea domnisoara de azi si nu statea la telefon atat d...

ca o mare parte din romani, mi-am petrecut prima zi din mai in luxoasa vecina, Bulgaria. nu, n-as da Romania pentru Bulgaria, dar as da litoralul nostru pentru cel de la ei. pentru ca au conditii mult mai bune si peisaje mult mai frumoase pe litoralul lor muntos. am stat 3 zile intr-un asa-zis bloc, dar cu aspect de hotel, piscina si sistem de securitate avansat, din Nisipurile de aur. televizorul nu l-am aprins deloc, internet nu aveam, iar semnalul l-am lasat, undeva, in vama. am fost la gradina zoologica si la shopping, in Varna, desi magazinele nu au cine stie ce produse diferite de Romania. apoi, am fost in Nessebar, orasul-muzeu, pe care sincer il recomand. e foarte frumos, e de vazut. intreg orasul pare un muzeu, iar pentru latura mea iubitoare de istorie a fost un adevar deliciu. peste tot era plin de masini cu numar de Romania. masinile bulgaresti erau foarte putine, ceea ce mi-a dat senzatia ca suntem tot acasa, pentru ca si aici ne-au invadat automobilele lor vechi. cum e Ro...

Cu fiecare pas pe care il facea spre ea, el ii facea inima sa bata asa de puternic de parca i-ar iesi din piept. Fetei ii puteai citi dragostea in ochii prea stralucitori, in focul ce ii ardea in obraji, in bucuria pe care o emana. Era atat de finuta incat ai fi zis ca e de portelan. Slabuta, cu trasaturi fine si dragalase, fata era putin mai scunda decat el, lucru ce ii permitea perfect sa isi cuibareasca chipul pe pieptul lui. Avea ochii de un albastru intens, dar calm; erau intr-adevar oglinda sufletului ei, in care era doar el. Parul negru, frumos aranjat o facea sa para matura, dar nasul un pic carn ii dadea un aer jucaus. La randul lui, el o privea cu tot atata dragoste. Isi amintea de toate momentele in care i-a fost alaturi. Cand a ramas orfan, ea a devenit singura persoana in care mai avea incredere totala. Toti prietenii l-au sprijinit in acele momente grele, dar ea s-a apropiat cel mai mult de el. Se cunosteau de cand erau mici, caci au locuit in acelasi bloc, pana cand mama...