Dialog.

- il vezi si tot ce ai vrea e sa ii gasesti privirea, sa ii furi un zambet. revezi momentele in care ati vorbit si, desi putine, acum par secole. te gandesti ca nici macar nu-ti stie numele, ca poate nici nu te-a observat, in timp ce pentru tine, EL e cel pentru care iubesti zilele de scoala.
cauti motive sa ii vorbesti, sa il fortezi, intr-un fel, sa te observe. nu ceri imposibilul; vrei un salut, un zambet aruncat din politete, o privire care iti va lumina ziua. cat de simplu ar putea sa te-nveselasca, sa iti dea vise noi, sa iti ia orice durere sau urma de oboseala. dar nu stie!
- EL imi controleaza gandurile, de parca a pus monopol pe ele. diminetile, cu rasarituri superbe pe plaja, nu ar fi la fel daca n-ar trebui sa ajung la liceu si sa il vad. pentru ca EL miroase a soare, EL deseneaza sperante, EL rade colorat.
- cum reusesti sa ii identifici vocea, dintre atatea? de ce simti ca e in preajma si iti muti privirea spre usa? de ce te inrosesti chiar si cand il vezi pe fereastra? ce simti? si, daca simti, de ce nu faci nimic?
- cand apare, nici macar nu-mi pot indrepta privirea spre EL. dar il simt si are o energie pe care o transmite si care imi face genunchii sa se inmoaie. si cum as putea sa ii vorbesc cand vocea imi tremura si ma inrosesc pana-n varful nasului? ce as putea sa ii spun? cum?!

P.S.: azi : Daniel Merriweather - Red. pentru ca o ador.

have an easy day!