Postări

Se afișează postări cu eticheta arhivă

Changes.

saptamana trecuta blogul meu a implinit 2 anisori. n-am sarbatorit prin scris, spre rusinea mea. am sarbatorit, insa, cu Vama si cu un super concert care mi-a facut dor de mare. si care m-a facut sa ma gandesc la multe. in weekend, de exemplu, am ajuns la o concluzie simpla, pe care nu o voi dezvalui. inca. mi-am calculat implinirile, regretele, realizarile. mi-am dat seama ca multe s-au schimbat. nu neaparat in bine. dar s-au schimbat oricum. toate experientele, petrecute in aceste aproape 6 luni de cand am plecat pe drumul meu, de acasa, m-au schimbat. toate au insemnat ceva pentru mine. acum, stau toate, drept dovada a curajului, ca niste cicatrici pe sufletul meu. nu inseamna ca m-a durut de fiecare data. au fost si experiente placute, si prietenii frumoase, si nopti albe printre hohote de ras. dar procesul de maturizare, prin care sufletul meu a trecut, in mare parte, cu brio, a lasat urme. asta, poate, pentru a nu uita usor ca implinirea profesionala sau sufleteasca doare, ca cer...

Advertising.

In ultima vreme lucrul manual a capatat un alt sens, diferit de cel pe care il stim cu totii din scoala primara. Tot mai multi oameni talentati acorda mult din timpul lor liber realizarii de accesorii pe care, mai apoi, le comercializeaza pe o nimica toata. Acestia sunt oamenii pe care ii bucura un zambet sincer si stralucirea din ochii celui care le achizitionează micile parti de suflet. Handmade-ul a devenit un lucru din ce in ce mai obisnuit in Romania zilelor noastre. Au aparut nenumarate site-uri unde artisti talentati isi pot expune produsele de care sunt mandri. Cel mai citit blog despre handmade din Romania este ILoveHandmade.ro . Totul a inceput dintr-o joaca, dar a continuat cu multa pasiune si implicare in cazul fiecarui artizan. Fiecare artist isi interpreteaza lucrarile intr-un mod special, fapt ce ii sporeste buna dispozitia de a crea. Iar cei de la ILoveHandmade.ro apreciaza asta si stiu cum sa-i promoveze pe cei mai buni. Fiecare centimetru de ata, fiecare buca...

Ianuarie nebun.

ianuarie e plin de surprize. a inceput tumultos, a continuat dezastruos si tinde sa se incheie frumos. 2011 pare sa-mi pregateasca multe obstacole, hopuri, in spatele carora se ascund numai lucruri bune. pentru ca, cel putin pana acum, dupa fiecare obstacol, am primit cate un zambet, un cuvant sau o fapta care sa-mi rasplateasca rabdarea, curajul sau forta. pentru ca pot! sesiunea e aproape gata. un examen ma mai desparte de plecatul acasa. daca a trecut cu bine sau nu, asta o sa vedem dupa ce primesc rezultatele. stiu, insa, ca nu notele sunt importante, ci informatiile cu care ramai dupa ce trece furtuna. prietenii dragi si vestile bune imi lumineaza ziua, oricat de neagra ar parea de dimineata. o colaborare interesanta, un plan de bataie, vise si planuri marete. se anunta a fi o primavara minunata, iar faptul ca Vama mea imi va canta si in februarie, si in martie, nu poate decat sa fie un semn bun. cel de-al doilea semestru se anunta aglomerat. materii mai faine, vreme mai frumoasa,...

Pretuim?

saptamana asta a trecut repede. obositor de repede. teme, proiecte, conferinte de presa. somn care vine prea tarziu si din care trebuie sa ma trezesc prea devreme. saptamana asta, sufletul meu a fost date peste cap. momentele vesele au alternat cu seri triste, cu ganduri din care nu vedeam iesirea. am realizat ce conteaza cel mai mult in viata. ne ingrijoram de o restanta, de o nota mica sau de termenele de predare ale proiectelor. ne intristam si plangem de teama ca picam un examen, la o materie pe care toata lumea ar trebui sa o treaca. de fapt, singurele chestii care conteaza cu adevarat sunt cu totul altele. am realizat ca poti sa fii alaturi de un om oricat de departe ai fi de fapt. am realizat ca un cuvant spus atunci cand trebuie valoreaza cat o mie de fapte. e bine sa ai pe cineva alaturi atunci cand nu gasesti iesirea. e bine ca e cineva acolo sa te prinda de mana, sa iti zica "lasa ca trecem noi si peste asta". mi-am dat seama cat conteaza timpul. timpul petrecut cu...

El potrivit.

cine e el ? cel care m-ar face fericita cu un zambet, cu un cuvant, cu o strangere de mana. sclipirea din ochii mei ar fi cauzata de el . cel care m-ar imbratisa atat de cald incat sa nu-mi mai doresc sa scap din bratele lui . cel care m-ar face sa uit de toate relele din zi cu un simplu sarut pe frunte. ochii mei nu s-ar mai satura sa il priveasca, buzele mele i-ar da dependenta. cel care m-ar sprijini, mi-ar da forta sa trec peste hopuri si m-ar prinde sa nu cad, atunci cand puterile ma lasa. mainile mele nu ar inceta niciodata sa-l caute, sa-l cuprinda; nu ar mai vrea sa ii dea drumul. cel care m-ar ajuta sa vad partea buna a lucrurilor atunci cand, de una singura, nu as vedea jumatatea plina a paharului. cel care mi-ar aduce in dar o raza de soare atunci cand pe cer eu n-as gasi decat nori. si el , n-ar avea de ce sa se teama; intotdeauna i-as fi alaturi si l-as incuraja, oferindu-i multa dragoste. cel care mi-ar da vise noi si m-ar ajuta sa adorm bine seara de seara. m-ar alinta c...

Frig vindecator.

intoarsa la Cluj, viata continua de parca nimic nu s-a schimbat. revenirea aici, atat de repede, mi-a sters din minte saptamanile petrecute acasa. au trecut asa repede incat ma simt de parca nici n-am fost acolo. am, insa, fotografii si amintiri placute care sa-mi aminteasca, sa-mi spuna ca totul a fost real. frigul din Cluj m-a trezit la viata. frigul ma energizeaza, imi da putere. fiecare tremur al vocii, cauzat de frig, imi da avant. nu stiu de ce; nu inteleg. frigul ma motiveaza. iarna aceasta, frigul ma motiveaza sa merg mai departe. fara frica. sa fie, oare, doar frigul? sufletul incepe sa tresalte; sufletul meu reinvie. si, cu siguranta, nu frigul il readuce la viata. frigul vindeca rani. frigul acesta crunt imi ingheata mainile, urechile, picioarele, dar niciodata nu-mi va ingheta sufletul. acesta reinvie si, odata cu el, revin si eu la viata. 5zambete renaste. sufletul meu a intrat intr-o noua etapa. a lasat in 2010 tot ce-l apasa, tot ce i-a provocat tristeti. acum, innoit, a...

Retrospectiva.

de mai bine de o saptamana ma gandesc la o retrospectiva a anului de tocmai s-a incheiat. poate datorita faptului ca viata mea s-a schimbat complet la sfarsitul lunii septembrie, am impresia ca au trecut mai mult de cateva luni de cand am dat examenul de bacalaureat ori de la ziua mea. in plus, lunile ianuarie - mai mi se par atat de indepartate, incat realizarile si activitatile intreprinse in acea perioada sunt greu de amintit. in ianuarie, am avut parte de cea mai frumoasa vacanta de pana acum; 10 zile departe de Romania, intr-un cadru de vis, cu oameni foarte dragi alaturi, bucurandu-ne de experiente unice. februarie a fost prima dintre cele cateva luni ale emotiilor. in acea luna a dragostei, am sustinut proba orala la limba romana, din cadrul examenului de bacalaureat, intr-o zi speciala, in care am primit, drept rasplata, o minune de copil in viata mea. in martie am aniversat un an de cand 5zambete a luat nastere, de cand am inceput sa imi astern cuvintele undeva pentru a invata...

Final de an bun.

e iarna, a venit Craciunul si sunt acasa, printre oameni calzi, oameni ce-mi sunt tot mai dragi pe zi ce trece. iarna asta, acasa a capatat alt sens pentru mine. am lasat marea pentru un oras mai frumos. cel mai frumos, din punctul meu de vedere. e o experienta noua si, de data asta, nu doar pentru mine, ci si pentru parintii mei. o casa noua, un oras nou, printre oameni noi. anul nou va inseamna o viata noua. de fapt, si 2010 a fost un an al "noutatilor" pentru mine. am dat examenul de bacalaureat, am plecat la facultate departe de casa, mi-am dus viata pe cont propriu. si a fost bine, frumos; e un sentiment placut sa stii ca te poti descurca de unul singur, avand, insa, si posibilitatea de a cere ajutor daca e nevoie. e important pentru increderea de sine sa stii ca, datorita educatiei si invataturilor primite, acum te poti organiza independent. daca ar fi sa rezum anul 2010, as spune ca mi-a placut; a fost un an in care, parca, toate lucrurile s-au intamplat dupa voia mea...

Almost home.

imi promisesem sa revin, sa postez, sa traiesc si-aici cu voi. dar zilele trec mult prea repede. facultatea asta imi permite sa fac tot ceea ce imi doream, tot ceea ce imi doresc. de aproape 3 luni sunt aici, departe de casa, departe de cei dragi. de aproape o luna sunt moderatoare la un post de radio online, pentru studenti. acesta este doar unul dintre visele pe care orasul Feleacului mi le-a indeplinit. asa cum mi-a spus o prietena draga, acum sunt una dintre "vocile de la radio". si e un sentiment ...woow! in plus, job-ul asta imi ofera multe oportunitati. acum 2 saptamani am luat primul meu interviu, in direct, la radio, cu Vescan, iar saptamana trecuta am avut invitata, la emisiune, o actrita. zilele trec foarte repede cand trebuie sa merg la studio. chiar daca imi mananca mult timp, este un lucru care imi place si pe care chiar il fac de drag. orasul asta chiar schimba atitudini. in orasul asta chiar am invatat ceva. am cunoscut oameni frumosi, oameni deschisi, oameni ...

Ganduri.

uneori, dimineata, parcurg singura drumul spre facultate. imi iau teancul de ganduri in buzunar, imi potrivesc castile in urechi si pasesc increzatoare spre o noua zi. saptamana asta, nu stiu de ce, am avut o stare de bine. sunt bucuroasa ca sunt aici, ca m-am schimbat in bine, ca am invatat lucruri noi. intr-o dimineata, stand la semafor si privind orasul ce mi se intinde in privire, m-a fulgerat un gand: cu cata inconstienta am ales sa plec la peste 600 de km de casa, intr-un oras necunoscut, printre oameni noi. pentru ca eu am luat decizia asta, desi una destul de importanta, foarte repede, fara sa am timp sa ma gandesc la cum va fi aici, cum ma voi obisnui, cum voi rezista atata timp departe de ai mei. nu m-am gandit nici ca va trebui sa imi spal rufele la mana, nici ca ma voi priva partial de intimitate. nu am luat in calcul faptul ca dorul de cei dragi, ramasi acasa, o sa fie precum un pumnal infipt in inima-mi. daca as fi cantarit fiecare situatie si as fi vazut ca aici e mai gr...

Cluj.

a trecut mai bine de o luna de cand sunt aici, la Cluj. departe de casa, de familie, de prieteni; de prietenii "de acasa", as zice, caci si aici incep a se lega prietenii frumoase. orasul Feleacului ma schimba mult si, cred eu, in bine. sufletul meu a inceput un proces de maturizare. e decis sa renunte la tot ce-i face rau, sa nu mai acumuleze in zadar sperante, vise, idei imposibile. il voi incarca doar cu ganduri bune, cu prieteni dragi, de care imi e dor sau pe care ii am aproape, si cu lucruri folositoare pentru drumul pe care am ales sa il urmez. incep sa ma obisnuiesc cu viata pe cont propriu si cu statul in camin. a fost greu la inceput, dar am fost nevoita sa ma obisnuiesc sa impart camera cu alte 4 fete, sa spal rufe la mana, sa impart baia si dusul cu un etaj intreg. lucrurile incep, deja, sa capete forma. programul de la facultate e destul de accesibil cat sa-mi permita iesiri in oras sau nopti albe de filme sau discutii cu fetele. viata mea s-a schimbat complet si...

Schimbare.

luni, 20 septembrie : am intrat pe ultima suta de metri; sifonierul rasufla usurat, in timp ce in mijlocul sufrageriei troneaza 3 valize pline ochi. si inca nu sunt sigura ca am impachetat tot. un lucru e cert: in sufletul meu e o harababura. un amestec de tristete, nerabdare, entuziasm, dor, teama si dragoste, care imi tulbura gandurile, imi umezeste ochii, imi agita inima. sunt sentimente contradictorii ce imi dau fiori. nu credeam ca despartirea de oamenii dragi va fi asa grea. miercuri, 22 septembrie : neatentia unora poate ruina visele altora. dar, totodata, reuseste sa aduca in lumina prieteniile adevarate. oameni dragi, gata sa faca orice pentru tine. oameni la care nu te astepti sa renunte la treburile lor pentru tine. si totusi o fac, de dragul tau si gandindu-se la viitorul tau. oameni carora le voi fi recunoscatoare toata viata. sambata, 25 septembrie : prima dimineata in care ma gasesc singura intr-un oras nou. totul pare altfel aici sau e, poate, doar impresia mea. soarele...

Leapsa 14.

am zis sa incep reintegrarea in viata social-blogosferica cu o leapsa pe care o preiau de la Baiatul Ciudat . trebuie sa enumar 5 melodii romanesti care mi-au placut vara aceasta. si nu e greu deloc, avand in vedere ca au fost mai mult de 5 piese pe care sufletul meu a vibrat in ultimele 3 luni. sa vedem : Vama - Cantec de gasit . pentru numeroasele concerte in care am cantat pana mi-am pierdut vocea. Delia ft. Narcotic Sound & Christian D. - Dulce . pentru vocea ei, care suna perfect in spaniola. AlexUnder Base ft. Lys - Drums . pentru ca e o piesa energizanta si ma-nveseleste. Smiley ft. Pacha Man - Love is for free . pentru ca are un sound aparte si e vesela. Radio Killer - Be free . pentru ca e o melodie reusita, cu un videoclip bestial. astea sunt piesele din "my top 5". dar mai sunt multe care mi-au placut si pe care, cu siguranta, le-as asculta la iPod-ul de aici , daca as fi eu castigatoarea. P.S.: azi : Skizzo Skillz - PierdeVara . pentru ca asta e cuvantul care ...

Septembrie, luni.

Imagine
a trecut o luna de la ultima postare si nu-mi vine sa cred ca am rezistat atata timp, fara sa scriu. a fost o luna tulbure si gandurile mele s-au amestecat. mi-era greu sa incep sa scriu despre ceva; alte idei ma incurcau sa-mi termin propozitiile. a fost un august al deciziilor, al prietenilor de care o sa-mi fie tare dor, al surprizelor. sunt la inceputul unui drum nou, necunoscut. sunt entuziasmata si visatoare, increzatoare in fortele proprii si in maturitatea dobandita in ultimii 4 ani. simt ca am puterea sa depasesc momentele un pic mai dificile de la inceput si sa lupt pentru ceea ce-mi doresc. increderea mi-o dau prietenii, bucuria o iau de pe chipurile celor din jur, zambetele mi le hranesc cu amintiri. o sa profit de prima jumatate a lui septembrie pentru a-mi incarca sufletul doar cu lucruri frumoase. trebuie sa plec la Cluj cu o rezerva buna de energie pozitiva, pentru a rezista cateva luni, departe de toti prietenii. ca o lege a compensatiei, dupa week-end-uri frumoase, cu...

Scrisoare pentru inima [2].

Constanta, 05 august 2010, Draga mea, a mai trecut un an. cu bune, cu mai putin bune, dar tot impreuna. se anunta a fi un an mai dificil, dar, acum, la final, pot spune ca am trecut cu bine peste emotii si griji, prin stres. abia acum realizez cat de mult ma ajuti si cata nevoie am de tine. nu poti sa te plangi de anul care tocmai se incheie. ti-am dat multe motive de fericire, te-am facut sa tresari, sa visezi, sa dai tot ce ai mai bun. mi-ai dat de stire mereu cand ti-a convenit ceva sau nu. si nu poti sa negi, anul asta ai fost privilegiata. te-am lasat sa-ti faci de cap, sa simti mult, cum iti place. te-am hranit cu vise noi, cu planuri, cu sperante. si tu ti-ai revarsat toata bucuria, transformata in iubire, asupra celor din jur. si-ai adunat zambete ce mi-au dat putere sau m-ai ajutat sa te curat, cu lacrimi calde.  trebuie sa-ti marturisesc ca imi place mult ca te-ai maturizat un pic. simti altfel si acum poti sa faci diferenta mai usor intre ce-i bine si ce-i rau. asta e chiar ...

Definitiv.

revin cu forte proaspete. sunt la finalul unei perioade incarcate. sufletul meu se elibereaza, parca, de tot stresul acumulat, de toate emotiile si temerile pe care le-am avut. vara asta a inceput frumos, cu oameni frumosi in jur. cu oameni dragi de care mi-a fost dor. cu o incurajare de la un om pe care il apreciez enorm. cu revederi frumoase sau discutii purtate cu vechi prieteni, care inca imi fac sufletul sa tresalte. ganduri bune, emotii, zambete si surprize. am redescoperit cititul de placere, de care nu am mai avut timp in ultima vreme. astept recomandari! un final de iulie perfect, cu planuri si vise ce par atat de aproape de realizare. 12 ore de mers cu masina, pe o vreme care mie personal imi place enorm: cer innorat, racoare, ploaie marunta. destinatia: orasul in care-mi voi petrece urmatorii, minim, 3 ani. Cluj. am ales sa-mi continui studiile aici, intr-un oras pe care nu-l vazusem vreodata. un oras care ma trimite la peste 640 de kilometri de casa. cladiri vechi, arhitec...

No more trouble!

Imagine
stiu ca am lipsit mult de pe blog. ma mustra constiinta zilnic, cand intru si primesc diferite mesaje in care sunt intrebata "ce mai fac" sau "daca mai traiesc". sunt bine; am trecut printr-o perioada putin mai aglomerata, dar promit sa revin. de luna august voi putea profita. daca iunie a fost "luna invatatului", iulie a fost a "emotiilor". bacalaureat, admitere, toate au trecut cu bine si acum spun cu tot dragul "sunt studenta". am fost admisa la buget, la facultatea de jurnalism, din cadrul universitatii Babes - Bolyai, din Cluj. peste cateva ore voi pleca intr-acolo pentru a-mi confirma locul, dupa care ma voi putea bucura de vara cu adevarat.  am multe de spus, dar putin timp. o sa revin. va las un indiciu legat de ce am facut eu in week-end-urile de iulie.  multumesc celor care mi-au fost alaturi in tot acest timp si care nu au uitat de mine. revin in week-end sau, cel tarziu, luni. P.S.: azi : 3OH!3 ft. Kesha - My first kiss . pe...

Stiinta iubirii.

stiai ca seara adorm cu tine in gand? stiai ca uneori te visez atat de real, incat te simt cu-adevarat langa mine? stiai ca dimineata ma trezesc cu gandul la tine? .. nu stiai ca te port peste tot cu mine, in suflet, in minte, de mana, pentru ca tu stii sa imi dai incredere in mine si sa ma motivezi sa merg mai departe, nu?.. stiai ca, langa tine, planurile-mi prind viata si visele-mi capata culoare, iar eu imi gasesc curajul sa le duc la bun sfarsit? stiai ca doar tu poti sa ma faci sa zambesc chiar si atunci cand lucrurile nu stau tocmai bine? stiai ca imi place zambetul tau, cel care succede o stangacie de-a mea? nu stiai ca imi sugereaza ca-ti sunt, macar putin, draga, dandu-te de gol, nu? .. stiai ca imi plac mainile tale mari si ingrijite? stiai ca vreau sa iti simt degetele cautandu-si locul intre degetele mele sau jucandu-se prin parul meu? .. stiai ca imi place sa adorm vorbind cu tine, fara sa-mi dau seama de asta pana dimineata, cand realizez motivul pentru care am avut un s...

Patru.

Imagine
a mai trecut un an. acum sunt 4. si, desi EA nu mai e fizic langa mine de atata timp, simt ca ma ajuta atunci cand imi e greu. e langa mine de acolo, din cer, si ma ghideaza pentru a nu ma abate din drumul bun pe care m-a indrumat. regret ca nu mai e aici sa ma stranga in bratele ei batrane, cu ochii inlacrimati si fiind mandra de mine, asa cum a facut in urma cu 4 ani, la sfarsitul clasei a 8-a. de-as fi stiut atunci ca e ultima data cand ma bucur alaturi de ea ..! dar amintirea ei e inca vie in mintea mea si, de fiecare data cand am un motiv de bucurie sau pentru care ea ar fi fost mandra, o aduc langa mine si ii spun tot. s-ar fi bucurat atat de mult ca am terminat liceul cu o medie buna si ca ma indrept, cu pasi repezi, spre a-mi implini visul. de fapt, cred ca ea m-a ajutat sa depasesc micile probleme si sa ma hotarasc in privinta viitorului meu. mi-e dor de copilaria in care am fost foarte fericita alaturi de familia mea. si acum sunt, nu se pune problema, dar atunci eram mult m...

Final countdown.

variante; demonstratii, caracterizari; razboaie, tratate de pace; capitale, argumente, asemanari / deosebiri. pe scurt, pregatirea pentru bacalaureat. nu mi-e teama si, de aceea, poate, par indiferenta sau superficiala. pe de o parte, zile cu nervi, rusine, discutii aprinse; pe de alta parte, discutii calme si sincere, discutii cu sufletul pe masa, discutii ce ai vrea sa nu se mai sfarseasca. cu alte cuvinte, sunt doua tipuri de oameni: cei nascuti pentru a face rau, pentru a descuraja, pentru a enerva pe oricine le iese in cale, si cei care te bucura fara a face vreun lucru mare, cei care te afunda in butoiul cu zambete, lasandu-te inecat de sentimente. aici se incadreaza si acel cineva, el sau ea, care iti distrage atentia in cel mai placut mod, pentru ca armatele de fluturasi sa te infranga; acel cineva care poate sa te faca sa uiti tot ce a fost rau in ziua respectiva, oferindu-ti timpul lui si tot ce are mai bun. am ajuns la sfarsitul celor 4 ani de liceu si nu realizez cand a tre...