Changes.
saptamana trecuta blogul meu a implinit 2 anisori. n-am sarbatorit prin scris, spre rusinea mea. am sarbatorit, insa, cu Vama si cu un super concert care mi-a facut dor de mare. si care m-a facut sa ma gandesc la multe. in weekend, de exemplu, am ajuns la o concluzie simpla, pe care nu o voi dezvalui. inca.
mi-am calculat implinirile, regretele, realizarile. mi-am dat seama ca multe s-au schimbat. nu neaparat in bine. dar s-au schimbat oricum. toate experientele, petrecute in aceste aproape 6 luni de cand am plecat pe drumul meu, de acasa, m-au schimbat. toate au insemnat ceva pentru mine. acum, stau toate, drept dovada a curajului, ca niste cicatrici pe sufletul meu. nu inseamna ca m-a durut de fiecare data. au fost si experiente placute, si prietenii frumoase, si nopti albe printre hohote de ras. dar procesul de maturizare, prin care sufletul meu a trecut, in mare parte, cu brio, a lasat urme. asta, poate, pentru a nu uita usor ca implinirea profesionala sau sufleteasca doare, ca cere sacrificii, compromisuri.
concluzia la care am ajuns, cu tristete in suflet, m-a facut sa ma gandesc mult la etapa urmatoare pe care o voi incepe. in curand. am fost un pic debusolata; n-am facut fata prea bine avalansei de evenimente si asta m-a impiedicat sa scriu frecvent. ma ridic din nou si repornesc la drum. de data asta va fi altfel. promit!
mi-am calculat implinirile, regretele, realizarile. mi-am dat seama ca multe s-au schimbat. nu neaparat in bine. dar s-au schimbat oricum. toate experientele, petrecute in aceste aproape 6 luni de cand am plecat pe drumul meu, de acasa, m-au schimbat. toate au insemnat ceva pentru mine. acum, stau toate, drept dovada a curajului, ca niste cicatrici pe sufletul meu. nu inseamna ca m-a durut de fiecare data. au fost si experiente placute, si prietenii frumoase, si nopti albe printre hohote de ras. dar procesul de maturizare, prin care sufletul meu a trecut, in mare parte, cu brio, a lasat urme. asta, poate, pentru a nu uita usor ca implinirea profesionala sau sufleteasca doare, ca cere sacrificii, compromisuri.
concluzia la care am ajuns, cu tristete in suflet, m-a facut sa ma gandesc mult la etapa urmatoare pe care o voi incepe. in curand. am fost un pic debusolata; n-am facut fata prea bine avalansei de evenimente si asta m-a impiedicat sa scriu frecvent. ma ridic din nou si repornesc la drum. de data asta va fi altfel. promit!
P.S.: astazi : Criss Blaziny - Imi place. pentru ca imi place.
have a fantastic spring!
Sunt convinsa ca persoana care sta in spatele acestor randuri pline de regrete, teama dar si de ambitie, este o fata puternica ce va trece zambind peste toate. O noua etapa nu ne poate aduce rau deact teama de necunoscut!:*
RăspundețiȘtergereUn weekend minunat si plin de zambete!:)
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergere