Patru.

a mai trecut un an. acum sunt 4. si, desi EA nu mai e fizic langa mine de atata timp, simt ca ma ajuta atunci cand imi e greu. e langa mine de acolo, din cer, si ma ghideaza pentru a nu ma abate din drumul bun pe care m-a indrumat.

regret ca nu mai e aici sa ma stranga in bratele ei batrane, cu ochii inlacrimati si fiind mandra de mine, asa cum a facut in urma cu 4 ani, la sfarsitul clasei a 8-a. de-as fi stiut atunci ca e ultima data cand ma bucur alaturi de ea ..! dar amintirea ei e inca vie in mintea mea si, de fiecare data cand am un motiv de bucurie sau pentru care ea ar fi fost mandra, o aduc langa mine si ii spun tot. s-ar fi bucurat atat de mult ca am terminat liceul cu o medie buna si ca ma indrept, cu pasi repezi, spre a-mi implini visul. de fapt, cred ca ea m-a ajutat sa depasesc micile probleme si sa ma hotarasc in privinta viitorului meu.

mi-e dor de copilaria in care am fost foarte fericita alaturi de familia mea. si acum sunt, nu se pune problema, dar atunci eram mult mai inocenta si ma bucurau lucruri care acum nu mai au aceeasi valoare pentru mine. de exemplu, in poza de mai sus, facuta in 1995, de Craciun, eram foarte mandra de cele 2 papusi pe care le primisem, pentru ca imi dorisem dintotdeauna o papusa mulatra si o sirena.

EA a fost si e mereu langa mine. stiu ca m-a iubit mult si sper ca nu am dezamagit-o niciodata. voi pastra intotdeauna in suflet amintirea ei si tot ce m-a invatat. pentru ca sfaturile ei, lectia de viata pe care mi-a dat-o, sunt un bagaj indispensabil, in ziua de azi, dar de care putini tin cont.

P.S.: azi : Westlife - You raise me up. pentru EA.

have a nice week!