5 zâmbete

e iarna, a venit Craciunul si sunt acasa, printre oameni calzi, oameni ce-mi sunt tot mai dragi pe zi ce trece. iarna asta, acasa a capatat alt sens pentru mine. am lasat marea pentru un oras mai frumos. cel mai frumos, din punctul meu de vedere. e o experienta noua si, de data asta, nu doar pentru mine, ci si pentru parintii mei. o casa noua, un oras nou, printre oameni noi. anul nou va inseamna o viata noua. de fapt, si 2010 a fost un an al "noutatilor" pentru mine. am dat examenul de bacalaureat, am plecat la facultate departe de casa, mi-am dus viata pe cont propriu. si a fost bine, frumos; e un sentiment placut sa stii ca te poti descurca de unul singur, avand, insa, si posibilitatea de a cere ajutor daca e nevoie. e important pentru increderea de sine sa stii ca, datorita educatiei si invataturilor primite, acum te poti organiza independent. daca ar fi sa rezum anul 2010, as spune ca mi-a placut; a fost un an in care, parca, toate lucrurile s-au intamplat dupa voia mea...

imi promisesem sa revin, sa postez, sa traiesc si-aici cu voi. dar zilele trec mult prea repede. facultatea asta imi permite sa fac tot ceea ce imi doream, tot ceea ce imi doresc. de aproape 3 luni sunt aici, departe de casa, departe de cei dragi. de aproape o luna sunt moderatoare la un post de radio online, pentru studenti. acesta este doar unul dintre visele pe care orasul Feleacului mi le-a indeplinit. asa cum mi-a spus o prietena draga, acum sunt una dintre "vocile de la radio". si e un sentiment ...woow! in plus, job-ul asta imi ofera multe oportunitati. acum 2 saptamani am luat primul meu interviu, in direct, la radio, cu Vescan, iar saptamana trecuta am avut invitata, la emisiune, o actrita. zilele trec foarte repede cand trebuie sa merg la studio. chiar daca imi mananca mult timp, este un lucru care imi place si pe care chiar il fac de drag. orasul asta chiar schimba atitudini. in orasul asta chiar am invatat ceva. am cunoscut oameni frumosi, oameni deschisi, oameni ...

uneori, dimineata, parcurg singura drumul spre facultate. imi iau teancul de ganduri in buzunar, imi potrivesc castile in urechi si pasesc increzatoare spre o noua zi. saptamana asta, nu stiu de ce, am avut o stare de bine. sunt bucuroasa ca sunt aici, ca m-am schimbat in bine, ca am invatat lucruri noi. intr-o dimineata, stand la semafor si privind orasul ce mi se intinde in privire, m-a fulgerat un gand: cu cata inconstienta am ales sa plec la peste 600 de km de casa, intr-un oras necunoscut, printre oameni noi. pentru ca eu am luat decizia asta, desi una destul de importanta, foarte repede, fara sa am timp sa ma gandesc la cum va fi aici, cum ma voi obisnui, cum voi rezista atata timp departe de ai mei. nu m-am gandit nici ca va trebui sa imi spal rufele la mana, nici ca ma voi priva partial de intimitate. nu am luat in calcul faptul ca dorul de cei dragi, ramasi acasa, o sa fie precum un pumnal infipt in inima-mi. daca as fi cantarit fiecare situatie si as fi vazut ca aici e mai gr...

a trecut mai bine de o luna de cand sunt aici, la Cluj. departe de casa, de familie, de prieteni; de prietenii "de acasa", as zice, caci si aici incep a se lega prietenii frumoase. orasul Feleacului ma schimba mult si, cred eu, in bine. sufletul meu a inceput un proces de maturizare. e decis sa renunte la tot ce-i face rau, sa nu mai acumuleze in zadar sperante, vise, idei imposibile. il voi incarca doar cu ganduri bune, cu prieteni dragi, de care imi e dor sau pe care ii am aproape, si cu lucruri folositoare pentru drumul pe care am ales sa il urmez. incep sa ma obisnuiesc cu viata pe cont propriu si cu statul in camin. a fost greu la inceput, dar am fost nevoita sa ma obisnuiesc sa impart camera cu alte 4 fete, sa spal rufe la mana, sa impart baia si dusul cu un etaj intreg. lucrurile incep, deja, sa capete forma. programul de la facultate e destul de accesibil cat sa-mi permita iesiri in oras sau nopti albe de filme sau discutii cu fetele. viata mea s-a schimbat complet si...

luni, 20 septembrie : am intrat pe ultima suta de metri; sifonierul rasufla usurat, in timp ce in mijlocul sufrageriei troneaza 3 valize pline ochi. si inca nu sunt sigura ca am impachetat tot. un lucru e cert: in sufletul meu e o harababura. un amestec de tristete, nerabdare, entuziasm, dor, teama si dragoste, care imi tulbura gandurile, imi umezeste ochii, imi agita inima. sunt sentimente contradictorii ce imi dau fiori. nu credeam ca despartirea de oamenii dragi va fi asa grea. miercuri, 22 septembrie : neatentia unora poate ruina visele altora. dar, totodata, reuseste sa aduca in lumina prieteniile adevarate. oameni dragi, gata sa faca orice pentru tine. oameni la care nu te astepti sa renunte la treburile lor pentru tine. si totusi o fac, de dragul tau si gandindu-se la viitorul tau. oameni carora le voi fi recunoscatoare toata viata. sambata, 25 septembrie : prima dimineata in care ma gasesc singura intr-un oras nou. totul pare altfel aici sau e, poate, doar impresia mea. soarele...

am zis sa incep reintegrarea in viata social-blogosferica cu o leapsa pe care o preiau de la Baiatul Ciudat . trebuie sa enumar 5 melodii romanesti care mi-au placut vara aceasta. si nu e greu deloc, avand in vedere ca au fost mai mult de 5 piese pe care sufletul meu a vibrat in ultimele 3 luni. sa vedem : Vama - Cantec de gasit . pentru numeroasele concerte in care am cantat pana mi-am pierdut vocea. Delia ft. Narcotic Sound & Christian D. - Dulce . pentru vocea ei, care suna perfect in spaniola. AlexUnder Base ft. Lys - Drums . pentru ca e o piesa energizanta si ma-nveseleste. Smiley ft. Pacha Man - Love is for free . pentru ca are un sound aparte si e vesela. Radio Killer - Be free . pentru ca e o melodie reusita, cu un videoclip bestial. astea sunt piesele din "my top 5". dar mai sunt multe care mi-au placut si pe care, cu siguranta, le-as asculta la iPod-ul de aici , daca as fi eu castigatoarea. P.S.: azi : Skizzo Skillz - PierdeVara . pentru ca asta e cuvantul care ...

a trecut o luna de la ultima postare si nu-mi vine sa cred ca am rezistat atata timp, fara sa scriu. a fost o luna tulbure si gandurile mele s-au amestecat. mi-era greu sa incep sa scriu despre ceva; alte idei ma incurcau sa-mi termin propozitiile. a fost un august al deciziilor, al prietenilor de care o sa-mi fie tare dor, al surprizelor. sunt la inceputul unui drum nou, necunoscut. sunt entuziasmata si visatoare, increzatoare in fortele proprii si in maturitatea dobandita in ultimii 4 ani. simt ca am puterea sa depasesc momentele un pic mai dificile de la inceput si sa lupt pentru ceea ce-mi doresc. increderea mi-o dau prietenii, bucuria o iau de pe chipurile celor din jur, zambetele mi le hranesc cu amintiri. o sa profit de prima jumatate a lui septembrie pentru a-mi incarca sufletul doar cu lucruri frumoase. trebuie sa plec la Cluj cu o rezerva buna de energie pozitiva, pentru a rezista cateva luni, departe de toti prietenii. ca o lege a compensatiei, dupa week-end-uri frumoase, cu...

Constanta, 05 august 2010, Draga mea, a mai trecut un an. cu bune, cu mai putin bune, dar tot impreuna. se anunta a fi un an mai dificil, dar, acum, la final, pot spune ca am trecut cu bine peste emotii si griji, prin stres. abia acum realizez cat de mult ma ajuti si cata nevoie am de tine. nu poti sa te plangi de anul care tocmai se incheie. ti-am dat multe motive de fericire, te-am facut sa tresari, sa visezi, sa dai tot ce ai mai bun. mi-ai dat de stire mereu cand ti-a convenit ceva sau nu. si nu poti sa negi, anul asta ai fost privilegiata. te-am lasat sa-ti faci de cap, sa simti mult, cum iti place. te-am hranit cu vise noi, cu planuri, cu sperante. si tu ti-ai revarsat toata bucuria, transformata in iubire, asupra celor din jur. si-ai adunat zambete ce mi-au dat putere sau m-ai ajutat sa te curat, cu lacrimi calde.  trebuie sa-ti marturisesc ca imi place mult ca te-ai maturizat un pic. simti altfel si acum poti sa faci diferenta mai usor intre ce-i bine si ce-i rau. asta e chiar ...

revin cu forte proaspete. sunt la finalul unei perioade incarcate. sufletul meu se elibereaza, parca, de tot stresul acumulat, de toate emotiile si temerile pe care le-am avut. vara asta a inceput frumos, cu oameni frumosi in jur. cu oameni dragi de care mi-a fost dor. cu o incurajare de la un om pe care il apreciez enorm. cu revederi frumoase sau discutii purtate cu vechi prieteni, care inca imi fac sufletul sa tresalte. ganduri bune, emotii, zambete si surprize. am redescoperit cititul de placere, de care nu am mai avut timp in ultima vreme. astept recomandari! un final de iulie perfect, cu planuri si vise ce par atat de aproape de realizare. 12 ore de mers cu masina, pe o vreme care mie personal imi place enorm: cer innorat, racoare, ploaie marunta. destinatia: orasul in care-mi voi petrece urmatorii, minim, 3 ani. Cluj. am ales sa-mi continui studiile aici, intr-un oras pe care nu-l vazusem vreodata. un oras care ma trimite la peste 640 de kilometri de casa. cladiri vechi, arhitec...

stiu ca am lipsit mult de pe blog. ma mustra constiinta zilnic, cand intru si primesc diferite mesaje in care sunt intrebata "ce mai fac" sau "daca mai traiesc". sunt bine; am trecut printr-o perioada putin mai aglomerata, dar promit sa revin. de luna august voi putea profita. daca iunie a fost "luna invatatului", iulie a fost a "emotiilor". bacalaureat, admitere, toate au trecut cu bine si acum spun cu tot dragul "sunt studenta". am fost admisa la buget, la facultatea de jurnalism, din cadrul universitatii Babes - Bolyai, din Cluj. peste cateva ore voi pleca intr-acolo pentru a-mi confirma locul, dupa care ma voi putea bucura de vara cu adevarat.  am multe de spus, dar putin timp. o sa revin. va las un indiciu legat de ce am facut eu in week-end-urile de iulie.  multumesc celor care mi-au fost alaturi in tot acest timp si care nu au uitat de mine. revin in week-end sau, cel tarziu, luni. P.S.: azi : 3OH!3 ft. Kesha - My first kiss . pe...

stiai ca seara adorm cu tine in gand? stiai ca uneori te visez atat de real, incat te simt cu-adevarat langa mine? stiai ca dimineata ma trezesc cu gandul la tine? .. nu stiai ca te port peste tot cu mine, in suflet, in minte, de mana, pentru ca tu stii sa imi dai incredere in mine si sa ma motivezi sa merg mai departe, nu?.. stiai ca, langa tine, planurile-mi prind viata si visele-mi capata culoare, iar eu imi gasesc curajul sa le duc la bun sfarsit? stiai ca doar tu poti sa ma faci sa zambesc chiar si atunci cand lucrurile nu stau tocmai bine? stiai ca imi place zambetul tau, cel care succede o stangacie de-a mea? nu stiai ca imi sugereaza ca-ti sunt, macar putin, draga, dandu-te de gol, nu? .. stiai ca imi plac mainile tale mari si ingrijite? stiai ca vreau sa iti simt degetele cautandu-si locul intre degetele mele sau jucandu-se prin parul meu? .. stiai ca imi place sa adorm vorbind cu tine, fara sa-mi dau seama de asta pana dimineata, cand realizez motivul pentru care am avut un s...

a mai trecut un an. acum sunt 4. si, desi EA nu mai e fizic langa mine de atata timp, simt ca ma ajuta atunci cand imi e greu. e langa mine de acolo, din cer, si ma ghideaza pentru a nu ma abate din drumul bun pe care m-a indrumat. regret ca nu mai e aici sa ma stranga in bratele ei batrane, cu ochii inlacrimati si fiind mandra de mine, asa cum a facut in urma cu 4 ani, la sfarsitul clasei a 8-a. de-as fi stiut atunci ca e ultima data cand ma bucur alaturi de ea ..! dar amintirea ei e inca vie in mintea mea si, de fiecare data cand am un motiv de bucurie sau pentru care ea ar fi fost mandra, o aduc langa mine si ii spun tot. s-ar fi bucurat atat de mult ca am terminat liceul cu o medie buna si ca ma indrept, cu pasi repezi, spre a-mi implini visul. de fapt, cred ca ea m-a ajutat sa depasesc micile probleme si sa ma hotarasc in privinta viitorului meu. mi-e dor de copilaria in care am fost foarte fericita alaturi de familia mea. si acum sunt, nu se pune problema, dar atunci eram mult m...

variante; demonstratii, caracterizari; razboaie, tratate de pace; capitale, argumente, asemanari / deosebiri. pe scurt, pregatirea pentru bacalaureat. nu mi-e teama si, de aceea, poate, par indiferenta sau superficiala. pe de o parte, zile cu nervi, rusine, discutii aprinse; pe de alta parte, discutii calme si sincere, discutii cu sufletul pe masa, discutii ce ai vrea sa nu se mai sfarseasca. cu alte cuvinte, sunt doua tipuri de oameni: cei nascuti pentru a face rau, pentru a descuraja, pentru a enerva pe oricine le iese in cale, si cei care te bucura fara a face vreun lucru mare, cei care te afunda in butoiul cu zambete, lasandu-te inecat de sentimente. aici se incadreaza si acel cineva, el sau ea, care iti distrage atentia in cel mai placut mod, pentru ca armatele de fluturasi sa te infranga; acel cineva care poate sa te faca sa uiti tot ce a fost rau in ziua respectiva, oferindu-ti timpul lui si tot ce are mai bun. am ajuns la sfarsitul celor 4 ani de liceu si nu realizez cand a tre...

concursul international "Marco & Alberto Ippolito" reprezinta, pentru mine, o experienta foarte placuta si folositoare. schimbul cultural care a avut loc in Italia, cu 2 saptamani in urma, a fost pe cat de incarcat, pe atat de interesant. desi limba de baza era engleza, cuvintele in franceza / italiana / spaniola si chiar romana se intersectau in dialoguri si ne intelegeam chiar bine. am invatat cu totii expresii in limbile celorlalti; de exemplu, eu am invatat sa numar pana la 10 in suedeza. apoi, am ras pe seama pronuntiei chinuite a cuvantului "ţânţar" de catre fetele din Spania si am aflat ca, in germana, cuvantul "hora", care denumeste dansul nostru traditional, inseamna "prostituata". ne-am format rapid ca gasca si ne-a fost foarte greu sa ne despartim dupa doar 4 zile impreuna. continuam sa comunicam pe facebook sau pe mess, dar nu e la fel. ne-am promis vizite si intalniri, poate in aceasta vara, poate in anii urmatori. cert e ca, eu ...

am multe de scris si, totusi, voi incepe cu cea mai recenta leapsa primita; le voi lua in ordine inversa. zilele trecute, Gabeeeeh mi-a pasat leapsa desktop-ului, conform careia trebuie sa-mi fac public desktop-ul. pai, ia sa vedeti:  sper ca l-am multumit pe nevinovat. acum, vreau si eu sa vad desktop-urile lui Hain , Liz , Andy si Prometeu . P.S.: azi : Dj Project ft. Giulia - Regrete. pentru ca am ascultat-o toata ziua. have a nice evening!

imi scuz absenta spunand ca ultimele 3-4 saptamani au fost agitate. teze, multe lectii de invatat sau recapitulat, evenimente care mi-au ocupat week-end-urile, pregatirea unei lucrari de atestat in doar 4 zile. acum, dupa ce apele s-au mai linistit, urmeaza sa plec pentru cateva zile in Italia, la premierea unui concurs.  va fi o experienta noua pentru mine; 5 zile in preajma unor elevi din mai multe tari europene, dezbateri, concursuri, petreceri, calatorii. de asemenea, emotiile sunt si mai mari avand in vedere ca voi zbura pentru prima data cu avionul. am numai idei frumoase si sentimente bune cu privire la aceasta saptamana; sper sa fie bine. mai e asa putin timp pana la examenul "maturitatii"; nu realizez cum au trecut cei 4 ani de liceu. cand?! deja am ajuns la pregatirile pentru banchet, la pozele pentru album; am scapat de ultima teza, urmeaza ultimul clopotel. voi privi despartirile, de cei care mi-au fost colegi atata timp, ca pe noi inceputuri. acum, cred eu, incep...

"Iubirea e din alta lume si se iveste din senin, fara ca sa stii de ce, se da pe fata, fara ca sa stii cum, si te duce, fara ca sa stii unde." [I. Slavici - "Mara"] iubirea este cel mai frumos si mai important lucru pe care cineva il poate dobandi in viata. atunci cand iubesti, lumea toata pare sa se bucure alaturi de tine. atunci cand esti iubit, poti, parca, sa faci orice. iubirea ne transforma in arhitecti de suflete, pentru ca nici un alt sentiment nu ridica sufletele la nivel de palate, monumente ale trupului. atunci cand iubim, sufletul ne straluceste ca un diamant, iar noi il luam de mana si ne plimbam in vazul tuturor, mandrindu-ne cu el. ce poate fi mai frumos decat un suflet inundat de dragoste? iubirea, si acum vorbim de cea adevarata, bazata pe sentimente reale, nu tine cont de bariere spatiale. ea se naste, inconstient, ca urmare a timpului petrecut impreuna cu cineva, a rasetelor impartasite, a cuvintelor nerostite si, totusi, stiute. "Once in you...

intotdeauna mi-am dorit sa fi avut un frate sau o sora mai mare; cand m-am nascut era, deja, prea tarziu. asa ca am cautat atentie si am incercat sa construiesc o relatie ca intre surori cu una dintre verisoarele mele. e cea mai mare dintre noi si, poate de-aceea, am vazut in ea o sora ideala. dar nu mi-am dat seama de asta pana zilele trecute. clipele petrecute impreuna, momentele in care avea grija de mine sau cele in care ne distram, au culminat, week-end-ul asta, cu un eveniment magic: botezul fetitei ei. totul a inceput anul trecut, in mai, cand si-a legat destinul de cel al unui barbat deosebit, exact ca ea. asteptam, de mult timp, momentul acela; parca, impreuna cu ea, faceam si eu un pas in afara copilariei. am crescut, anii au curs peste noi si cu bune, si cu rele, dar numai evenimentele importante ne amintesc acest lucru. atunci, in acea seara de mai, am simtit pentru prima data fiori, de parca mireasa ar fi fost, cu-adevarat, sora mea, un soi de mandrie si bucurie imensa inu...

e intuneric si e liniste. imi aud doar gandurile si, rareori, zgomotul tastelor presate de degetele-mi lenese. cuvintele nu mai curg. e mai greu acum sa spun tot ce as vrea. sunt iar in situatia in care, pentru ca sufletul meu e imun, eu nu am cuvinte. m-am linistit si sunt calma. o durere de cap m-a enervat toata ziua, tinandu-ma, parca, pe ace. * intr-o dimineata lenesa, ochii-mi lacrimeaza caci nu s-au odihnit destul. un rasarit superb ma pune pe picioare. culori ce-mi mangaie sufletul, priviri blande si rasete fine. o zi de marti perfecta, intr-o saptamana sfanta. conflictele se vor rezolvate, dar tonul discutiei nu e unul placut; amanare.. * un asfintit in culori calde imi incarca sufletul. 2 seri in care, cu pace si cu sinceritate, mi-am facut curatenie in interior, in cele 4 camere ale inimii, in minte, in ganduri. am regasit acolo oameni dragi pe care tin cu toata puterea sa ii pastrez acolo. * un copil frumos si vesel. lipicioasa ca o bombonica gumata, jucausa ca orice pui mi...

am primit, pe la inceputul lunii, 2 lepse. stiu ca trebuiau onorate mai devreme, dar am o regula pe blog de la care nu pot sa ma abat : postez o leapsa, in fiecare luna, drept a opta postare. asadar, acum voi onora leapsa primita de la Terra, pentru ca a fost prima. trebuie sa spun 10 reguli dupa care ma ghidez sau, am completat eu, dupa care ar trebui sa ma ghidez. a fost o leapsa care mi-a dat mari batai de cap, pentru ca, inevitabil, traim cu reguli, dar poate nu le percepem ca atare. si-atunci, nu mi-a fost chiar usor sa aleg 10 dintre ele. cele mai importante 10. sa vedem : 1. Fii punctuala! > e o regula care tine de respect, de bun-simt. prefer, de cele mai multe ori, sa ajung mai devreme decat sa intarzii, dar nu reusesc asta de fiecare data. dimineata am o marja de timp care ma ajuta sa nu pierd autobuzul si sa nu intarzii la ore, dar, in cazul unei petreceri sau al unei intalniri, nu reusesc aproape niciodata sa ajung la timp. 2. Invata / implica-te in lucruri folositoare! ...

- stii ce apreciez enorm la tine? faptul ca poti sa zambesti chiar si atunci cand in sufletul tau e furtuna, si cand el nu simte nimic. chiar daca nu esti cu totul atenta la discutie, participi la hohotele de ras, pacalindu-i pe ceilalti. - se spune ca rasul face bine. asa ca incerc si eu sa-mi vindec sufletul, incet - incet, prin zambete. uneori, insa, lumea e atat de rea, incat, nici macar cu un ras zdravan, nu ii poti arunca din suflet. - cred ca te agiti cam mult. de ce trebuie sa te gandesti dinainte la ce va fi, cum va fi, cand va fi? de ce trebuie sa iti pese asa mult de ceilalti?nu ai vazut cat de bine e sa fii "on your own"? trebuie sa fii egoista sau, cel putin, schimbatoare. ipocrizia devine un trend. - ah, dar urasc atat de mult oamenii nehotarati, schimbatori, ipocriti. de ce e atat de greu sa fim sinceri, deschisi? de ce e greu sa ne pastram cuvantul, sa nu oscilam de la o tabara la alta? e stiut faptul ca, odata desfacut si refacut si re-desfacut si re-refacut ...

de o saptamana incerc sa leg 2 vorbe. in zadar, insa. lucrurile se intampla mult prea repede. cineva a apasat butonul de fast-forward, fara a ma seta si pe mine asa. simt uneori ca lumea se opreste pentru cateva secunde; linistea invaluie totul, transformandu-se imediat intr-o furtuna. de ganduri, de sentimente, de neintelesuri. vremea schimbatoare, oboseala, lipsa acelui EL care ma inspira; nimic nu ma mai motiveaza sa scriu. mirosul verii, despre care vorbea Tudor Chirila acum cateva saptamani, a ajuns si la mine. realizez cat de norocoasa sunt sa am marea aproape. mai ales ca, in fiecare dimineata, cobor din autobuz in statia aflata la mai putin de 100 de metri de mare. o respir, o simt sarata si nerabdatoare sa primeasca raze calde. ma conduce pana la liceu, usurand un pic bagajul sentimental pe care sufletul meu il poarta neincetat. totusi, am ajuns intr-o situatie in care am multe de pus la punct. de ce asa si nu altfel? de ce atatea piedici? de ce oamenii sunt atat de incapatana...

365 de zile, 158 de postari. cuvinte asternute din suflet. sute de vise, mii de ganduri rasturnate aici, uneori stangaci, alteori frumos. de fiecare data, insa, odata publicate, cuvintele mi s-au transformat in cristale, in particule fine de suflet. pentru ca mi-am pus tot sufletul aici. au scris cu inima deschisa; am zis tot ce am avut de zis. am impartit cu cei ce ma citesc marea si muntele, vacantele si rutina zilnica, ploile si razele de soare. si dragostea. si tristetile. si prietenia. am inceput sa scriu atunci cand am simtit ca vulcanul din sufletul meu sta sa erupa. am inceput timid, fara sa reusesc sintagme exceptionale. am scris pentru a-mi dezvolta aceasta abilitate. acest lucru m-a ajutat si in alegerea facultatii pe care vreau sa o urmez. m-a ajutat sa imi exprim altfel sentimentele. mi-a permis sa imi fac prieteni noi. sufletul meu slab nu stie sa se opuna intoxicarii cu tot felul de stari si sentimente profunde. de aceea, eu trebuie sa il curat. si cea mai usoara metoda ...

dimineata de duminica, cu raze calde zbatandu-se sa treaca de draperia mov. ochi ce cu greu se lasa deschisi. zambete fine cu gandul la el. incredere; protectie. parfum de primavara drept semn ca e timpul ei acum. strang caramida dupa caramida pentru a-mi cladi visul. sunt hotarata sa lupt pentru a ajunge unde imi doresc. si atunci cand vrei ceva cu tot sufletul, nu poate fi atat de greu. nu-i asa? ".. dragostea e un joc de puzzle; trebuie sa gasesti bucata potrivita, trebuie sa te impiedici si sa continui cautarea, la fel ca marea, care isi imbratiseaza plaja ei, pentru ca una fara cealalta nu ar putea exista." pentru ca gasirea bucatii potrivite iti aduce cea mai mare satisfactie. tot corpul iti tremura, de parca fiecare celula ar sari in sus de bucurie. pentru ca zambetele presarate de el imi lumineaza ziua. pentru ca el chiar are rabdare si ma asculta. pentru ca radem de aceleasi lucruri si facem haz de necaz. pentru ca imi incurajeaza visele si imi da putere. o energie f...

repriza a doua de iarna nu-mi face bine deloc. intr-un fel ma bucur de intarzierea primaverii, dar nu ma asteptam la un martie atat de friguros. m-am saturat de diminetile atat de innorate, de absenta soarelui. doar ele imi inveselesc ziua si imi mai aduc raze de soare pe buze. si uneori fiorii pe care ii am la gandul ca peste cateva luni voi fi la Cluj. si un el pe care sufletul meu il place; un el care imi calmeaza sufletul si-l aduce la forma normala, dupa fisura suferita nu cu mult timp inainte. intotdeauna mi-au placut oamenii care si-au dat silinta si au reusit sa refaca ceva ce altii, dinaintea lor, au incercat sa distruga. zilele astea nu am avut chef de discutii sau de dat explicatii. trebuie sa pun piciorul in pragul sufletului, acum, pe final de iarna, si sa las aici tot ce ma macina. tot ce, inca, nu am putut elimina. pentru ca e greu. stiu ca marea o sa ma vindece, dar mai e mult pana la intalnirea directa cu ea. la Cluj o sa fie, apoi, perioada de refacere, de renastere s...

am amanat orice postare din cauza vremii si in asteptarea babei mele. a fost urata, zbarcita si infrigurata; conform traditiei, se presupune ca asa-mi va fi tot anul. dar sunt hotarata sa ii demonstrez ca veselia mea nu depinde de ea. o sa imi fac zilele asa cum vreau; o sa rad, o sa ma bucur de lucrurile simple si, mai ales, de soarele care n-a indraznit sa apara vineri. prefer sa merg, mai degraba, pe principiul ca "ziua buna se cunoaste de dimineata". asa ca imi voi incepe diminetele cu un zambet mare pe buze, cu melodiile frumoase care ma duc la liceu si cu conversatii placute. si cum sa nu fie zile frumoase, cand eu ma incapatanez sa le colorez cat mai frumos? si cum sa nu zambesc, cand eu ignor detaliile rautacioase? in curand n-o sa ma mai afecteze nimic referitor la vechea poveste. acum sunt doar eu si-mi voi bucura sufletul fara sa depind de cineva anume. voi alege singura lucrurile pentru care merita sa ma agit, pe care trebuie sa le iau in serios. voi elimina din c...

"vine primavara, cu alaiul ei de flori. se imbraca tara in strai de sarbatori." calendaristic vorbind, cel putin, primavara isi intra in drepturi. si doar gandul asta ma energizeaza. am lasat orice farama de tristete in februarie, orice lacrima risipita cu scop de linistire. incepe o luna frumoasa, care ma va implini. urmeaza atatea zile in care voi imparti zambete nascute in suflet. pentru ca soarele ma va lumina din primele clipe ale zilei. pentru ca drumul spre liceu cu o companie placuta imi linisteste sufletul si temerile mele dispar cand ma simt atat de sigura. sute de culori o sa-mi infasoare sufletul in miresme vesele. o sa impart zambete pentru a-mi incarca bateriile pentru zilele fara soare. o sa ma bucur de fiecare clipa petrecuta in compania celor dragi si o sa ignor orice urma de ipocrizie venita din partea "taberei invingatoare". primavara asta e a mea si-o sa profit de toate razele de soare. martie e magic si am simtit asta din primele minute. ...

am primit, acum ceva timp, o leapsa - chestionar de la Baiatul Ciudat  ce trebuie onorata. asadar: ce-ti propui pentru 2010? > sa trec de Bac cu bine, sa ma distrez si sa-mi implinesc vechi dorinte. unde iti doresti sa ajungi in 2010? > in Portugalia, Austria si, bineinteles, la Cluj. care e cel mai mare esec din 2009? > pff, cine citeste, stie. cand, in copilarie, lumea te intreba "ce-ti doresti sa te faci, cand vei fi mare", ce raspundeai? > pai, ca orice fetita: doctorita, profesoara + turista si mireasa. daca ai afla ca mai ai de trait un singur an, ce ai face? > mi-as indeplini dorintele principale, as face multe calatorii si m-as distra fara regrete. daca ai castiga la Loto 10 milioane de euro, ce ai face? > da-mi banii si-o sa vezi :)) ce ai vrea sa scrie pe piatra ta funerara? > hmm, poate: "aici se odihneste cea care a imprastiat cele mai multe zambete". dar, pana la 100 de ani, mai am timp sa ma gandesc. vrei sa incerci, in 2010, sa sa...

saptamana trecuta a fost marcata de prezenta lui, in viata mea. au fost multe situatii care ma trimiteau la EL. au fost multe momente, in care, involuntar, drumurile noastre se intersectau. e si normal; invatam in acelasi liceu, avand salile de clasa pe acelasi coridor. am incercat, de fiecare data, sa-mi pastrez privirea departe de perimetrul in care se afla EL si pot spune ca am reusit. chiar daca, uneori, ochii mei i-ar fi cercetat fiecare centimetru, mi-ar fi amintit de fiecare trasatura care mi-a fost draga. acum m-am detasat de tot. aproape de tot. mi-am provocat sufletul la o discutie serioasa si i-am explicat ce vreau. EL nu se mai afla nici pe acea lista, nici pe o alta. si se pare ca sufletul meu a inteles, oarecum. inca mai am mici momente in care raman privindu-l pana dispare din cadru; iau asta, insa, drept ultimele zvacniri ale lui in sufletul meu, inainte de "moarte". azi, dupa intalnirea cu EL, mi-am inghitit gandurile si am facut loc pentru altele noi. mai fr...

..bazat pe un caz real: "13 octombrie: R. avea multi prieteni; cu 3 dintre ei, însa, era de nedespartit. Îsi spuneau "cei 4 fantastici", cu toate ca ei erau 2 fete si 2 baieti. Niciodata nu a fost, între ei, vorba de iubire; îi lega o preafrumoasa si sincera prietenie. Gaseau unul în celalalt sprijin oricând, râdeau si se distrau nebuneste, fara a apela la alcool sau droguri. Într-o dimineata, hotarâti sa vada rasaritul, cum obisnuiau de 3 ani în acea zi de vara târzie, s-au urcat toti 4 în masina lui R. si au plecat spre plaja. Drumul le-a fost, de data asta, fatal: un alt sofer, iresponsabil, s-a urcat la volan baut si nu a putut evita contactul cu acestia, din cauza vitezei mult prea mari. Oricât a incercat R. sa evite accidentul, masina i-a fost zdrobita, iar prietenii lui si-au pierdut viata, el fiind singurul supravietuitor. Asta avea sa îl schimbe mult, sentimentul de vina nelinistindu-l continuu. Zilele care au urmat i s-au parut interminabile. Toti cei care îi c...

seara asta a fost exact ca pe vremuri: am urmarit un meci de fotbal, cu ai mei, comentand cu tata. a fost unul dintre putinele meciuri pe care le-am trait atat de intens, in ultimul timp. asta nu numai pentru ca juca echipa mea preferata, dar si datorita tensiunii din tribune. si pot spune ca sunt socata. ce se intampla cu suporterii? cum s-a ajuns la un asemenea comportament pe stadioanele din Romania? cine a rapit fanii adevarati, inlocuindu-i cu huligani dornici de scandal si, poate, de putina bataie? cred ca ar trebui sa se mai gandeasca putin de ce se duc pe stadion; sa-si sustina echipa preferata sau sa scandeze mesaje impotriva conducatorilor? nu-si dau, oare, seama ca fac rau echipei? intrerupand meciul, ii scot din starea de concentrare pe jucatori, determinand un joc nefavorabil. de asemenea, daca arbitru decide sa opreasca meciul, echipa lor risca sa piarda cu scorul de 3 - 0 la masa verde.  inconstienta? teribilism? spuneti-i cum vreti; ideal ar fi sa se poata lua masuri pe...

cum se face că, deşi sufletul nu se mai grăbeşte să-mi dea de ştire când e EL prin preajma, dacă ochii îl zăresc, cu greu îşi mai schimbă direcţia? cum se face că, în zilele în care ies eu din casă, vremea e atât de urată, încât aş prefera să lenevesc printre perne moi, la căldurică, iar când ajung eu acasă, soarele incepe să-şi trimită razele menite să ne încălzească uşor? pentru că iarna asta, pentru prima dată, mi-am lăsat corpul să fie încălzit de vin fiert, iată o poezie inspirată de aburul aromat: Ameţeală.. Afară-i frig. Doar aburul de la cana de vin fiert încălzeşte atmosfera. Mirosul dulce a ameţit fulgii de nea, care dansează fin, lăsând urme de scorţişoară. Urechile ne-au îngheţat, căci, poate din mândrie, nu ne acoperim capetele cu un fes. Buzele tremură ritmat, cerând parcă un sărut, cu aromă de scorţişoară. Îţi simt mâinile reci prin mănuşi. Zâmbesc, chemându-te mai aproape cu clipirile genelor îngheţate. Mă ţii în braţe şi e atât de linişte încât aud cum ne bubuie inimil...

a fost o săptămână obositoare, focalizată pe examenul de azi. aş fi vrut să fie soare şi să intru la 5, cum eram programată. poate mi-ar fi purtat mai mult noroc. oricum, totul a fost bine şi rezultatul pe măsură. a fost o săptămână a timpului trecut. nu realizez că am ajuns, deja, la marele pas spre viitor. cât de repede am trecut prin anii de liceu! cât de departe par, acum, anii copilăriei! m-am plimbat cu gândul prin momente frumoase, prin iubiri vechi, prin situaţii care mă bucurau acum ceva timp. era frumos si mult mai uşor atunci. mă entuziasmam rapid şi nu puneam atât accent pe raţiune. " I nima mea, din când în când, se îmbolnăveşte. E boala amintirilor. Se vindecă printr-o terapie lungă şi dificilă ...se tratează trăind." mi-am analizat, din nou, sufletul, căci a suferit schimbări radicale în ultima vreme. acum, mă întreb: plumbul expiră? dacă da, în cât timp? şi, când expiră, cum se manifestă? pentru că sufletul meu pare a fi, uneori, de plumb. cade undeva şi se în...

timida, dar cu planuri mari. visand, dar cu picioarele pe pamant, pe un drum pe care acum sunt convinsa ca trebuie sa il urmez. asa voi trece eu prin ultimele 4 luni de liceu. pentru ca am visat, am sperat si am cautat. acum simt ca mi-am gasit locul. acum stiu ca, oricat de greu ar fi, asta trebuie sa fac. am multe de invatat, dar o voi face cu cel mai mare drag si cu mult interes. ma voi zbate si voi reusi sa trec peste toate piedicile. nimic nu e prea greu cand iti doresti cu adevarat, mai ales pentru o luptatoare. pentru ca, de azi inainte, asta voi fi: o luptatoare! am inteles ca trebuie sa imi pese de mine si de sufletul meu, inainte de a-mi pasa de ceilalti. am si cazut de cateva ori, dar timpul cicatrizeaza ranile. ce credeati ca fara EL, 5 zambete o sa dispara? NU! pentru ca, acum, visul meu e din ce in ce mai aproape. recunosc ca a fost greu la inceput; ma simteam singura in mijlocul unui teren minat. rabdarea si constientizarea lucrurilor m-au adus pe calea mea. si e cel mai...

februarie a inceput cu o discutie cu cel mai bun prieten al meu. ma bucura de fiecare data si sunt mandra de el. ne-am cunoscut acum vreo 3-4 ani, in urma unei dispute "ca-ntre suporteri". am ramas prieteni si, desi nu ne-am vazut niciodata, il simt atat de aproape, atat de  prieten . am vorbit mult. de fiecare data cand unul dintre noi avea vreo problema, ii gaseam rezolvare sau, cel putin, ne sprijineam reciproc, usurand, parca un pic, povara. vorbim oricand avem timp si despre orice: scoala/facultate, moda, prieteni, muzica, relatii. mi-a dat sfaturi pe care nu as putea sa le primesc de la o fata. m-a ajutat de fiecare data cand am avut nevoie si stie ca are un sprijin in mine mereu. mai ales acum, cand vechiul meu prieten "s-a intors", dupa o perioada in care schimbarea parea sa-mi fure amicul. acum cateva zile mi-a injectat doza de putere dupa care tanjeam de ceva timp. stie - mereu a stiut - ce cuvinte sa foloseasca sa ma puna pe picioare. cateva exemple zdrav...

cand am ajuns deja la sfarsitul primei luni din 2010? a fost un ianuarie atat de frumos, incat il voi pastra in inima multa vreme de acum inainte. a fost si greu si trebuie sa o spun acum, lasand toate dificultatile in urma. pentru ca in februarie vreau sa uit definitiv si sa-mi eliberez sufletul din stransoarea imaginii lui. si cel putin in prima saptamana voi reusi. mini-vacanta asta se anunta incarcata si, oarecum, obositoare, dar sunt sigura ca, daca imi voi duce planurile la bun sfarsit, voi avea cateva luni mai usoare, mai linistite, pana la Bac. din ianuarie, regret doar faptul ca nu am puterea de a recupera totul. in ceea ce priveste scoala, am reusit sa ajung la zi, sa iau note si sa-mi definitivez mediile; insa, in ceea ce priveste relatia mea cu unele dintre cele mai importante persoane din viata mea, lucrurile nu stau la fel de bine. chiar daca, pe tot parcursul vacantei, am fost cu sufletul langa ele; chiar daca, in fiecare dintre cele 10 zile, mi le-am imaginat alaturi. p...

e prima data, dupa mult timp, cand ma bucur de venirea vacantei. stiu ca va fi o vacanta obositoare, pentru ca trebuie sa invat mult, sa recuperez. dar voi fi in siguranta, acasa, lipsita de pericolul de a-l vedea. pentru ca, acum, a devenit un lucru pe care il evit pe cat pot, zicandu-mi ca "oricum, nici nu vreau sa il vad". stii cat de tare doare sa ma mint pe mine insami? e greu acum si nu mai e nimic interesant la liceu, pentru care sa-mi placa zilele de scoala. vechiul EL pare atat de schimbat sau, poate, il vad eu cu alti ochi. si doare, mai ales ca privirile-i sunt acum reci, respingatoare. si nu inteleg de ce. oarecum, m-am resemnat. in sufletul meu inca se aprind mici scantei cand, involuntar, imi apare in fata, dar, daca inainte ma bucurau, acum dor. e greu si schimbarea asta ma afecteaza vizibil : - "unde-ti sunt mare parte din zambete?" - "intreaba-l pe EL." gerul s-a chinuit atatea zile sa imi inghete sufletul si, acum, e foarte aproape de vic...

e timpul pentru prima leapsa din 2010; pentru ca sunt prea conservatoare sa renunt. asadar : daca eram o luna, as fi fost ..noiembrie. daca eram o zi a saptamanii, as fi fost ..joi. daca eram o parte a zilei, as fi fost ..dimineata, tarziu. daca eram o masina, as fi fost ..Nissan Micra. daca eram o directie, as fi fost ..inainte. daca eram o virtute, as fi fost ..justetea. daca eram o planeta, as fi fost ..Pluto. daca eram un lichid, as fi fost ..sampanie. daca eram o floare, as fi fost ..frezie. daca eram un tip de vreme, as fi fost ..o zi cu soare si vant cald. daca eram un instrument muzical, as fi fost ..chitara. daca eram o stare, as fi fost ..fluturasii din stomac. daca eram un element, as fi fost ..foc. daca eram un cantec, as fi fost .."Locul potrivit"*. daca eram un film, as fi fost .."Pearl Harbor". daca eram o carte, as fi fost .."O vara de dor" - George Sovu. daca eram un personaj dintr-o carte, as fi fost ..Rosie, din "Suflete pereche...

fiecare an de viata reprezinta o treapta pe care urcam, mai mult sau mai putin usor. la inceput, primele 7 trepte sunt usoare; atat de usoare incat trec pe nesimtite. apoi, cu cat inaintam in varsta, treptele par mai greu de urcat. sunt din ce in ce mai inalte si trebuie sa depasim mai multe hopuri pana la a le urca. cea mai mare treapta a trebuit sa o urc in 2006, anul unui nou inceput, intr-un colectiv nou si in absenta uneia dintre cele mai dragi fiinte din viata mea. anul asta se anunta si el dificil, in conditiile in care, peste cateva luni, mi se va decide, in mare parte, viitorul. e, pana acum, cel mai inalt hop pe care il am de trecut; e cea mai dura piatra, in care, acum, imi pare imposibil sa cioplesc. sunt un pic pesimista zilele astea, din cauza unei mini-depresii "post-vacanta". ma las usor prada ideilor negative si am impresia ca nu voi putea sa depasesc hopul. si, pentru ca asa se intampla de obicei, apar si alte mici probleme care incearca sa-ti impiedice vict...

m-am intors. deloc incantata.  nu-mi place sa fiu plecata prea mult de acasa. ma obisnuiesc repede in celalalt loc si nu-mi mai doresc, apoi, sa ma intorc. niciodata, insa, nu mi s-a intamplat ca acum. sambata, cand am intrat in tara, un nod imens mi-a blocat gatul si mii de cutite mi-au sagetat pieptul. nu am vrut sa ma intorc; cel putin, nu in acea zi. nu asa repede. as fi dat orice sa mai raman acolo, in acel orasel atat de linistit, calm, cald. imi lipseau cei dragi, intr-adevar, dar preferam sa-i aduc pe toti langa mine, decat sa ma intorc eu. cineva, insa, a complotat undeva, acolo, sus, si a facut lucrurile mai usoare. astfel, mi-am regasit prietenul cel mai bun in forma incredibila in care nu l-am mai vazut de luni bune, cu o veselie si-o putere pe care credeam ca o ratacise in inima unei fete. mi-am revazut fetele care mi-au lipsit atat de mult. am reintalnit oameni dragi carora le-am lipsit si de care imi era atat de dor. si, de parca, acel cineva s-a gandit sa se revanseze f...

...sau iubesc zambind. pentru ca atunci cand raze de soare iti mangaie chipul dimineata, ziua incepe frumos. pentru ca atunci cand ninge ca-n povesti, e limpede ca traiesti o poveste. pentru ca atunci cand sufla vantul, ii simti atingerea. pentru ca atunci cand zambetele ingheata, e nevoie de un sarut. pentru ca atunci cand iubesti, tot pamantul danseaza cu tine. atat.. P.S.: astazi : Emiliana Torrini - Jungle drum . pentru ca ma inveseleste. have a lovely day!

sunt inca in vacanta. sunt inca bine. mi-e un pic dor de casa, de Romania. mi-e foarte dor de prieteni, de fetele mele. imi lipsiti toti, chiar daca aici e bine. mai e putin si ma voi intoarce la tot ce cuprinde viata mea. mi-e dor sa va citesc; mi-e dor sa vorbesc la telefon cu cei dragi. mi-e dor sa trimit un mesaj. am fost prea lenesa sau prea zgarcita si nu mi-am activat roaming-ul. de fapt, am vrut sa fie o vacanta linistita, sa ma rup de tot ce mi-ar putea strica zilele frumoase. mi-e dor de limba romana, de muzica noastra, de posturi TV in romana. aici, tot ce pot urmari e VH1. in rest, nu inteleg nimic, toate fiind traduse in limba locala. sper ca si voi sunteti bine. fetelor, abia astept sa ne vedem. blogger-ilor, abia astept sa ne citim. va trimit zambete inghetate de pe partia cu aroma de ciocolata calda si vin fiert >:D< P.S.: azi : Black Eyed Peas - Meet me halfway . pentru ca se potriveste. pentru ca o ador. take care!

vacanta asta ni i-a adus aproape pe 3 dintre cei mai iubiti membri ai familiei. dupa aproximativ 6 luni de vorbit doar la telefon, totul a decurs astfel incat sa ne putem vedea acum. si a fost magic. miercuri seara, intalnirea a fost emotionanta. nu s-au spus multe cuvinte; nici nu era nevoie. lacrimile varsate de fiecare dintre noi au stins incet, incet dorul. imbratisarile au parut interminabile, in timp ce ochii cerneau bucurie asupra tuturor. cuvintele erau multe; zeci de povesti aveau sa fie spuse in aceste 4 zile petrecute impreuna. zambetele nu prea au avut loc, hohotele de ras animand incaperea. si nu ne putem satura unul de celalalt. si parca timpul a zburat pana azi, cand ne aflam in ultima seara impreuna. jucam carti, glumim, radem, cu toate ca o parte din noi sufera la gandul ca urmeaza o noua despartire. una mai dureroasa, poate, decat toate cele de pana acum. personal, as da orice sa pot opri timpul, macar putin. si cred ca fiecare dintre noi ar face asta. e atat de greu ...

cele 12 ore de mers cu masina mi-au lasat timp suficient sa ma gandesc la tot ce e in sufletul meu, tot ce vreau, tot ce simt. nu pot sa spun ca am elucidat, inca, misterul, motivul pentru care mi-e rusine sa dau ochii cu EL. dar m-am inspirat din imaginea unor tineri frumosi si gandul mi-a zburat in ritmul unei povesti calde. - uff, ce nas rosu ai. cred ca ai inghetat. - strange-ma in brate. n-o sa-mi mai fie frig. - vino, o sa impiedic vantul sa ajunga la tine. il voi opri din suflat. - cum de ai mereu mainile calde, atunci cand ma atingi? - pentru ca sufletul imi curge prin degete atunci cand te am in brate. ti-am mai zis vreodata ca ai sclipiri de caramel in ochii-ti vii? - numai cand te privesc pe tine se aprind lumini pe cerul din ochii mei. - lumea pare altfel cand o privesc alaturi de tine. - da. dar sa stii ca, dintre toti, tu esti sufletul meu pereche. - tu ma completezi.. - ..tu stii sa ma iubesti in cel mai frumos mod. - nu vreau sa te pierd. niciodata nu-ti voi da drumul d...

2010 m-a gasit la telefon, cantand cu ea  si cu Vama "la radiooo, vreau sa ajung la radiooo". 2010 m-a gasit printre oameni dragi, frumosi, cu sufletul plin de caldura si mii de zambete pregatite pentru noul an. dorinta de la miezul noptii e simpla si usor de realizat. imi doresc atat de multe uneori si aleg sa-mi pun prima dorinta care-mi vine in minte. am intarziat cu aceasta prima postare pe 2010, cautand un look nou, potrivit lui 5 zambete. si voi ramane la asta pentru ca imi place mult. pentru ca fundita si floricelele ma inveselesc. pentru ca ceea ce imi propun sa scriu aici, anul asta, voi pastra in suflet ca pe niste scrisori aparte, legate cu zambete. acum, desi mi-am facut mici schimbari prin viata, nu promit sa continui asa. m-am gandit mult si nu vreau sa ma schimb. nu am de ce. nu am pentru cine. nici macar pentru chipul ala atat de drag, pe care l-am zarit primul ieri, la liceu. nu mai e nimic  de facut pentru a-i convinge pe cei din jur de ce simt. nu mai am fo...

mai sunt cateva ore din 2009. stau si ma gandesc la tot ce mi s-a intamplat in aceste ultime 12 luni si realizez ca a fost un an bun; poate unul dintre cei mai buni. a fost un an pe care l-am inceput in cel mai frumos mod posibil si pe care il inchei la fel. a fost un an al inceputurilor, al schimbarii, un an in care am iubit, am plans, m-am bucurat, am daruit, am cantat, am simtit, am exprimat. a fost anul in care am cunoscut multe persoane, care mi-au ajuns imediat la suflet si n-au mai plecat de acolo. a fost anul in care am inceput, oficial, sa scriu, sa imi exprim mai usor sentimentele, chiar daca nu tocmai direct. in 2009 m-am distrat, m-am plimbat, am vizitat si am invatat lucruri noi. am fost la multe concerte, am vazut multe orase in care nu ajunsesem pana acum si m-am indragostit iremediabil de Brasov. a fost, per total, un an bun si sper ca cel care va incepe in cateva ore sa fie macar la fel. imi doresc sa fiu mai silitoare, sa am puterea sa invat si sa intru la facultatea ...